MENIU

BOMBA LUI DRAGNEA DIN SEARA ALEGERILOR – 3 scenarii care schimbă România

Liviu Dragnea s-a hotărât! Duminică seara, imediat după anunţarea primelor estimări legate de votul la europarlamentare şi referendum, va face marele anunţ. Nimeni nu ştie care este decizia iar asta generează foarte multe speculaţii şi controverse.

Decizia lui Dragnea este o ecuaţie cu multe necunoscute şi trebuie ţinut cont de contextul politic şi juridic. Nu este întâmplător că liderul PSD a ales seara de duminică pentru a face marele anunţ. Se aşteaptă rezultatele estimative de la europarlamentare şi referendum, iar a doua zi e foarte posibil să vină şi sentinţa de la Înalta Curte. În ciuda acestor necunoscute, Liviu Dragnea a luat deja decizia. Sunt cel puţin trei scenarii legate de decizie:

1. DRAGNEA CANDIDEAZĂ LA PREZIDENŢIALE
Pare să fie scenariul mult aşteptat de membrii PSD, dar dacă Liviu Dragnea va face acest anunţ înseamnă că are informaţii potrivit cărora instanţa de judecată îl va achita a doua zi. Pentru a putea candida, Dragnea nu trebuie să primească nici măcar o condamnare cu suspendare.

2. DRAGNEA NU CANDIDEAZĂ ŞI ÎL SUSŢINE PE TĂRICEANU
Este un scenariu luat deja în calcul şi asta presupune că preşedintele PSD nu ştie ce decizie vine de la Înalta Curte. Liviu Dragnea este un politician pragmatic, care măsoară de două ori înainte de a tăia. Nu este exclus să meargă pe anunţul că PSD îl va susţine pe Călin Popescu Tăriceanu la prezidenţiale, în ciuda orgoliilor din PSD, singurul şi marele obiectiv politic fiind înfrângerea lui Klaus Iohannis.

3. DRAGNEA SE RETRAGE DE LA ŞEFIA PSD
Este cel mai surprinzător scenariu, dar care va arunca în aer scena politică. Totul este calculat, iar dacă liderul PSD va face acest anunţ înseamnă că are în vedere toate consecinţele unui astfel de gest. Nu este exclus ca social-democraţii să fie conduşi o perioadă de un grup de lideri, sub forma unei conduceri colective, până la următorul congres. Liviu Dragnea este conştient că o retragere a sa de la conducerea partidului va avea consecinţe majore, dar nici nu poate pune partidul într-o situaţie extrem de dificilă în cazul unei condamnări.

Totul se joacă până duminică seară. Există însă o certitudine, faptul că PSD va câştiga europarlamentarele, dar nu este suficient pentru ca Liviu Dragnea să îşi anunţe candidatura la prezidenţiale. Ziua de luni este mai importantă decât seara de duminică!

Europarlamentarele, ultima carte pentru Klaus Iohannis

Ultimele săptămâni ne arată un preşedinte Klaus Iohannis extrem de activ pe scena politică, semn că rezultatul de la scrutinul pentru Parlamentul European, împreună cu rezultatul de la referendum, sunt vitale pentru viitorul său politic. Din anumite puncte de vedere, rezultatul europarlamentarelor este mai important decât ce se va întâmpla cu referendumul, care e clar că fost o manevră electorală ieftină în încercarea de a aduce la vot un plus de votanţi anti-PSD. Iar o manevră ieftină va avea consecinţe la fel de ieftine, fiind greu de crezut că oamenii care în mod tradiţional nu votează PSD se vor înghesui la urne, motivaţi decisiv de cele două întrebări absolut irelevante şi formulate destul de alambicat.

Preşedintele Klaus Iohannis ştie deja că mişcarea cu referendumul în aceeaşi zi cu europarlamentarele se îndreaptă deja către un eşec şi caută soluţii pentru a ieşi din situaţia neplăcută generată chiar de la Cotroceni. În condiţiile unui eşec la referendum, Klaus Iohannis îşi joacă ultima carte pentru a intra în cursa prezidenţială cu prima şansă, iar europarlamentarele pot fi o asemenea carte. Aşa se explică prezenţa preşedintelui Iohannis la mitingurile PNL, şeful statului sperând într-un rezultat bun din partea liberalilor.

Un eşec al PNL la europarlamentare va fi şi un eşec pentru Klaus Iohannis, care nu poate să se lanseze în cursa prezidenţială pentru un nou mandat alături şi susţinut oficial de un partid care nu ia la europarlamentare un scor de minim 26-27% din voturi. Este puţin oricum, dar orice scor obţinut de PNL sub 25% este un dezastru în primul rând pentru Iohannis.

Nu este exclus ca în cazul unui rezultat slab obţinut de liberali să asistăm la schimbări majore în zona opoziţiei politice, care să meargă de la schimbarea lui Ludovic Orban de la conducerea PNL până la o renunţare a lui Klaus Iohannis de a mai candida, dacă se va ajunge la concluzia că este atât de plafonat încât nu poate obţine un nou mandat la Palatul Cotroceni. Sunt atât de mari interesele interne, dar mai ales externe, ca PSD nu dea viitorul preşedintele al României, încât nu se va risca, mergând cu Iohannis drept candidat. 

Nici scorul obţinut de USR-PLUS nu trebuie ignorat, dar nu este foarte sigur că preşedintele Iohannis se va putea baza pe această structură politică în perspectiva prezidenţialelor. Este destul de probabil ca USR-PLUS să aibă propriul candidat la prezidenţiale şi abia în turul doi să meargă pe susţinerea lui Iohannis, dacă va rămâne candidat.

Tot un eşec major pentru Klaus Iohannis va fi şi un scor de peste 35% obţinut de PSD, indiferent de ce va face PNL. Dacă şi după întreaga operaţiune, coordonată de Iohannis şi alte structuri, prin care PSD şi Liviu Dragnea sunt demonizaţi, social democraţii vor obţine un rezultat mult mai mare decât ne este livrat de sondajele de opinie, atunci actualul preşedinte al României are o mare vină că nu a reuşit să facă din PSD un partid care să nu mai câştige lejer în alegeri. Nu este suficient să izolezi PSD pe plan extern, chiar dacă în acest caz operaţiunea aproape că a reuşit.

Ca să învingi PSD trebuie să o faci la urnele de vot din România, nu organizând summit-uri fastuoase, dar artificiale şi în niciun caz spunând că liderii PSD sunt hoţi şi penali, iar electoratul lor, extrem de disciplinat, este urât şi sărac.

BLESTEMUL ROMÂNIEI – „ciocanul” Timmermans şi „nicovala” Weber

Cu 25 de zile înainte de alegerile pentru Parlamentul European, situaţia politică este extrem de complicată, iar veştile pentru România nu sunt deloc cele pe care le aşteptăm. Marile blocuri politice europene, socialiştii şi popularii, cel mai probabil vor lua majoritatea voturilor şi vor trimite cei mai mulţi europarlamentari la Bruxelles şi Strasbourg. Încă nu este clar cât de mult vor reuşi partidele populiste europene să mobilizeze electoratul, dar este de aşteptat o creştere a procentului pentru aceste partide, în special în ţări ca Italia, Polonia, Ungaria, Finlanda, Spania, chiar şi în Germania.

Poate fi o veste bună pentru România faptul că socialiştii şi popularii europeni vor lua cele mai multe voturi, având în vedere că avem partide politice puternice reprezentante ale celor două mari formaţiuni europene. Şi aici mă refer la PSD şi PNL, care vor aduce procente importante socialiştilor, respectiv popularilor europeni. Lucrurile nu sunt însă deloc favorabile României pe termen scurt, ţinând cont că la butoanele celor două mari partide europene sunt oameni care nu agrează Guvernul de la Bucureşti.

Frans Timmermans, din partea socialiştilor şi Manfred Weber, din partea popularilor europeni, sunt cei doi favoriţi să preia conducerea Comisiei Europene. Va fi o competiţie între cei doi, iar România, din păcate, se află între ciocan şi nicovală. Niciunul dintre cei doi nu este apropiat de actuala conducere a României.

Socialistul Timmermans, despre care se spune că este omul de legătură al lui George Soros şi cel care a făcut cele mai importante acţiuni de lobby în Parlamentul European în favoarea miliardarului, nu a fost niciodată apropiat de PSD, mai ales de când partidul este condus de Liviu Dragnea.

Germanul Manfred Weber, susţinut puternic de cancelarul Angela Merkel la şefia Comisiei Europene, este principalul artizan al tăierii fondurilor europene pentru România, pe motiv de „încălcare a statului de drept”. Deşi este apropiat de actuala conducere a PNL şi, implicit, de preşedintele Klaus Iohannis, Weber pare la acest moment un adversar mult mai radical pentru Guvernul Dăncilă.

Următoarele luni vor aduce clarificări importante pe plan european, iar pentru România nu sunt veşti bune. Există chiar şi un scenariu de groază pentru PSD şi Liviu Dragnea, dacă lucrurile vor arăta în felul următor:

  • PREŞEDINTE COMISIA EUROPEANĂ: Frans Timmermans / Manfred Weber
  • PREŞEDINTE CONSILIUL EUROPEAN: Angela Merkel
  • PREŞEDINTE PARLAMENTUL EUROPEAN: Guy Verhofstadt
  • PROCUROR ŞEF EUROPEAN – Laura Codruţa Kovesi