MENIU

Dan

Jocul lui Ciolacu și capcana pentru AUR

Bulibășeala din ultima vreme legată de comasarea alegerile ascunde de fapt care este adevărata miză politică. Totul este legat de cine va câștiga alegerile prezidențiale și toate negocierile din coaliție se poartă și s-au blocat din cauza acestui subiect. PSD speră să câștige după foarte mulți ani alegerile prezidențiale, dar știe că nu va reuși dacă nu va avea și sprijinul PNL. Liberalii nu concep să nu aibă candidat la prezidențiale și sunt în stare să rupă coaliția și chiar să facă o alianță de dreapta cu USR tocmai pentru a maximiza șansele de a câștiga alegerile prezidențiale.

Culisele negocierilor din coaliție arată cum se desfășoară discuțiile. Marcel Ciolacu și PSD nu vor să ajute PNL prin comasare fără să fie siguri că liberalii vor susține candidatul social-democrat pentru Palatul Cotroceni. Cei din PSD sunt suficient de experimentați cât să nu se lase păcăliți de oferta PNL. De asemenea, jocul lui Ciolacu este extrem de simplu, dar ascunde și o capcană întinsă celor de la AUR. Prin refuzul de a accepta comasarea alegerilor, PSD și Ciolacu dau șansa AUR să ia un scor bun la alegeri, primul test electoral fiind europarlamentarele. Social-democrații preferă să ajute AUR să crească, decât să ajute PNL. Iar scopul ascuns este legat de prezidențiale. Oricine va candida la prezidențiale din partea PSD ar avea șanse bune în fața unui candidat AUR. Așa cred cei de la PSD.

Lucrurile nu sunt atât de simple. Poate că social-democrații vor avea candidat în turul doi la prezidențiale, dar nu este deloc sigur cine va fi celălalt candidat. Nu cred că George Simion va candida la prezidențiale dacă nu va fi sigur că va câștiga. Un eșec al lui Simion la prezidențiale va duce probabil la pierderea puterii în AUR. Așadar, candidatul PSD în turul doi la prezidențiale nu va da peste George Simion. În schimb, este foarte posibil să dea peste un candidat ca Dan Puric, susținut de AUR. În aceste condiții, jocul politic din turul doi al prezidențialele se schimbă dramatic. Vă imaginați o discuție televizată între Ciolacu și Puric? Se va alege praful de actualul lider PSD!

SUVERANIȘTII CALCĂ TOTUL ÎN PICIOARE

Alegerile pentru Parlamentul European sunt primul test electoral major din acest an și ne va arată dacă se confirmă ceea ce foarte multă lume anticipează. Mișcările suveraniste din Europa au șansa de a da lovitura în țări importante din Uniunea Europa. Nici România nu e departe de acest scenariu, iar ceea ce întâmplă acum pe continent cu protestele fermierilor nu e deloc întâmplător.

Multe dintre solicitările fermierilor la nivel european se regăsesc și în programele politice ale mișcărilor suveraniste. S-a discutat mult despre ce înseamnă aceste mișcări, s-a spus că sunt curente extremiste, cu solicitări radicale și greu de pus în practică. Ceea ce nu înțeleg cei care atacă partidele suveraniste este faptul că aceste mișcări au apărut și s-au dezvoltat pe fondul nemulțumirilor majore ale oamenilor față de politica Uniunii Europene. Fie că vorbim despre imigrație sau despre politica agricolă comună, nemulțumirile oamenilor sunt tot mai accentuate, iar cei care profită cel mai mult sunt politicieni cu notorietate din zona suveranistă.

Marine Le Pen în Franța, Viktor Orban în Ungaria, Matteo Salvini în Italia, Geert Wilders în Olanda, George Simion în România sunt lideri politici pe val, iar mișcările politice aflate în spatele lor au șanse mari să dea lovitura la alegerile europarlamentare. Totul va depinde de participarea la vot, dar și de felul în care va fi gestionat protestul masiv al fermierilor.

Trebuie să ne așteptăm la surprize majore la europarlamentare, actuala structură a grupurilor parlamentare europene se va schimba radical. Nimic nu va mai fi ca înainte, este un val de ură și de protest care nu are cum să mai fie oprit, iar cei care au de câștigat sunt liderii cu mesaje critice simple, care spun oamenilor ceea ce vor să audă și care nu și-au schimbat opiniile în funcție de cum au fost vremurile. Iar lucrurile se vor complica și mai mult dacă Donald Trump se va întoarce la Casa Albă.

Mișcările suverniste nu au apărut din nimic. Totul a pornit de la felul în care cei care conduc Uniunea Europeană, în special Partidul Popular European, au gestionat crizele politice și economice. Aroganța liderilor care conduc instituțiile europene nu a făcut decât să umfle electoral partidele aflate în opoziție. În Franța, Marine Le Pen a fost foarte aproape să îl bată pe Macron în alegerile prezidențiale. În Olanda, Geert Wilders a câștigat alegerile legislative. Ungaria este condusă cu mână forte de Viktor Orban, care joacă și cu UE, dar stă la masă și cu Putin. Sunt situații electorale complicate și în Germania, dar și în Austria.

În România, AUR pare să-și fi consolidat locul doi în sondaje și amenință chiar primul loc pentru europarlamentare. Nu este deloc sigur că PSD va câștiga primele alegeri din acest an, iar cei aflați la putere acum în România se gândesc la o variantă să comaseze europarlamentare cu locale, sperând că primarii PSD și PNL vor trage mai mult în campania electorală.

Bulgărele de zăpadă suveranist a pornit la vale de mai bine de doi ani și tot crește, aproape că mătură totul în cale!

3 SCENARII POLITICE DE FOC

Începe agitația pe scena politică, deja se duc negocieri pentru viitoare alianțe politice, totul în perspectiva anului politic 2024 când vom avea mai multe rânduri de alegeri. Nimic nu va mai fi ca până acum pentru că viitoarele alegeri vor schimba total scena politică. Se preconizează 3 scenarii politice care urmează să aducă modificări importante. Totul se negociază chiar în aceste zile.

Primul scenariu este cel al unei alianțe PSD – PNL, pus la cale de conducerea restrânsă a PSD, câțiva lideri PNL și, evident, președintele Klaus Iohannis. Scopul alianței este victoria cu orice preț în fața celor de la AUR care sunt pe val în prezent și este doar începutul ascensiunii. Deși pare improbabilă de pus în aplicare, alianța PSD – PNL are girul Cotrocenilor, dar și al serviciilor. Este evident că și factorii externi sunt la curent cu discuțiile. Nu este încă foarte clar dacă se va merge în alianță PSD – PNL chiar de la europarlamentare, dar este foarte probabil ca cele două partide să meargă pe liste comune la alegerile generale și să susțină un candidat comun la prezidențiale.

Cel de-al doilea scenariu este legat în primul rând de prima bornă a alegerilor de anul viitor, europarlamentarele. Dacă AUR va obține un scor uriaș, asta însemnând peste 20%, PSD și PNL vor fi nevoite să facă o alianță electorală, un fel de USL, în care fiecare dintre cele două partide vor trage cu disperare la alegerile locale, parlamentare și prezidențiale. Marea problemă a celor de la PSD -PNL este că un scor bun obținut de AUR la europarlamentare va declanșa tăvălugul politic pentru partidul condus de George Simion. Totul va depinde de prezența la vot și de mobilizarea în teritoriu.

Cel de-al treilea scenariu, destul de probabil, este ca PSD și PNL să meargă separat la alegeri, indiferent de cum arată sondajele și de rezultatele de la europarlamentare. Există lideri în cele două partide care susțin varianta de a merge separat la alegeri și mai apoi văd ce fel de alianțe se pot face. Este un scenariu riscant și totul depinde de negocierile care se desfășoară în aceste zile.

Frica de AUR face ca în laboratoarele politice să se lucreze la tot felul de scenarii, inclusiv la posibile discuții post-alegeri. Cel mai probabil se va încerca izolarea AUR, indiferent de scorul obținut la viitoarele alegeri.

CIOLACU, mărire și decădere

Președintele PSD, Marcel Ciolacu, a reușit performanța de a ajunge premier în urma unei înțelegeri cu șeful statului, Klaus Iohannis, care a preferat să aibă un final de mandat prezidențial liniștit, în ciuda faptului că nu și-a dorit niciodată un prim-ministru de la PSD. Se pot spune multe despre Ciolacu, dar în niciun caz că nu are abilitate politică.

Marcel Ciolacu se pregătește de mai bine de 10 ani pentru funcția de prim-ministru și visează să îi ia locul lui Iohannis la Palatul Cotroceni. Cel mai probabil se bazează și pe ajutor din interiorul sistemului, dar și pe sprijin european, dar mai ales american. Nimeni nu ajunge într-o funcție majoră în România dacă nu este agreat la Washington și la Bruxelles. S-a spus despre actualul premier că are susținere acolo unde e nevoie, adică undeva în zona Pădurii Băneasa. Ciolacu a reușit să crească puțin câte puțin, ajungând în poziția de a nu mai putea fi refuzat de Iohannis.

Din prima zi în care a ajuns premier, Ciolacu este într-o continuă campanie electorală pentru propria imagine publică. Încearcă să fie acel politician care vrea să rezolve totul în țara asta, de la organizarea meciurilor de fotbal până la scăderea prețurilor în magazine. În plus, Ciolacu folosește arma șantajului numită PNRR pentru a lua decizii în coaliție. El le spune clar celor din PNL: fie aplicăm măsurile fiscale cerute de UE pentru a primi banii din PNRR, fie se rupe coaliția și se intră în criză politică. Aici nu există cale de mijloc. Ciolacu are o agendă politică foarte clară și, în general, și-a impus voința.

Ceea ce nu înțelege Marcel Ciolacu este faptul că reușește cu ușurință să irite foarte multă lume, mai ales prin aroganța politică de care dă dovadă. România a avut „mici Dumnezei” în politică, dar care au sfârșit foarte prost. Modestia și heirupismul de care încearcă să dea dovadă Ciolacu riscă să se întoarcă înzecit împotriva sa.

Șmecheria politică prin care liderul PSD a reușit să urce nu îi va fi necesară pentru a se menține. A lua măsuri fiscale doar pentru că așa vrea Uniunea Europeană nu este o soluție. A te face că iei măsuri pentru a economisi bani la buget când, de fapt, nu umbli acolo unde sunt adevăratele probleme, nu va face decât să enerveze și să genereze un val de ură.

Actualul premier al României nu a fost niciodată un politician veritabil, ci mai degrabă a știut să profite de context și să își maximizeze șansele de a urca pe scara politică. Se numește oportunism politic, dar nu va fi suficient pentru a rezista. Populismul socialist de care dă dovadă Ciolacu se va întoarce ca un bumerang împotriva sa și în niciun caz nu este acel patriotism despre care actualul prim-ministru vorbea la începutul mandatului.

Este foarte ușor pentru Marcel Ciolacu să ajungă de la mărire la decădere.

PSD și PNL culeg ce au semănat: AUR

E mare agitație pe scena politică după ce AUR și-a lansat candidații la europarlamentare. Decizia AUR de a prelua inițiativa pare să fi creat ceva deranj în culisele politice. În plus, faptul că AUR este dat în sondaje pe locul doi poate să pară o surpriză, deși nu este deloc așa.

AUR este principalul partid de opoziție, crește constant în opțiunile de vot și asta se întâmplă deși interesul publicului încă nu a crescut pentru primele alegeri de anul viitor. Creșterea AUR este normală având în vedere faptul că acționează din opoziție, nu a fost niciodată la guvernare, iar mesajele electorale sunt simple și cu impact.

Este evident că AUR profită de felul în care România a fost guvernată în ultimii anii, iar aici nu mă refer doar la guvernarea PSD – PNL, ci și la modul în care președintele Iohannis a girat prin foarte multă indiferență acțiunile politice din această țară. Dacă PSD încă este pe primul loc în opțiunile de vot se datorează felului în care a reușit să ia poziție față de anumite probleme din societate. Dar acest lucru se va schimba. PSD conduce acum Guvernul, Marcel Ciolacu va răspunde pentru orice decizie executivă, mai ales pentru deciziile cu impact negativ. Situația financiară este extrem de proastă în România, iar Ciolacu și PSD trebuie să găsească soluții nepopulare pentru a acoperi găurile de la buget.

Despre PNL nu se poate spune mare lucru. Liberalii au stat în permanență în spatele lui Klaus Iohannis, care oricum nu mai este interesat de ce întâmplă în România. PNL nu mai are lideri politici care atunci când iau poziție într-o anumită problemă să se simtă impactul. PNL mai trăiește doar prin primarii aflați în teritoriu.

AUR rămâne un partid de lider, deși a demonstrat că poate acționa și la nivel de masă. George Simion a reușit să se impună atât în interiorul AUR, dar și ca lider de opoziție. În Parlament, acțiunile AUR, deși nu au prea multe voturi, au produs deranj ori de câte ori a fost câte un eveniment cu impact.

Creșterea AUR este pe undeva naturală ținând cont că guvernarea Iohannis – PSD – PNL este din ce în ce mai slabă. PSD încă mai trăiește prin liderii de la vârf, PNL este aproape în moarte politică, iar Iohannis nu mai are nicio miză.

Este disperare în laboratoarele puterii politice, acolo unde își dau mâinile politicieni, oameni din serviciile de informații, oameni de afaceri cu influență. Nu este exclus ca toți să încerce să ajungă la o înțelegere pentru a stopa creșterea AUR, iar această înțelegere să aibă la bază principii politice mai puțin ortodoxe. Așa se explică și ieșirea unui general SRI, foarte preocupat să acționeze în zona de online, acolo unde AUR și George Simion sunt extrem de prezenți.

Nimeni pentru PACE, toți pentru RĂZBOI

Războiul din Ucraina a părut să ia pe toată lumea prin surprindere. În ciuda informațiilor care au apărut înainte de ofensiva rușilor din februarie 2022, decizia lui Putin de a intra cu trupe în Ucraina a fost o mare surpriză, deși el se pregătește de 20 de ani pentru ceea ce se întâmplă acum în lume. Poate o să deranjeze ce spun acum, dar, după un an de conflict sângeros, NIMENI nu dorește să vorbească despre pace! De un an de zile se vorbește numai despre înarmare, despre bombe, despre ofensive și contraofensive. Oare de ce? E simplu! Există mai multe interese acolo unde se iau decizii în această lume ca acest război să continue.

Să vedem mai întâi unde se iau deciziile! La Moscova, Putin nu se va opri până nu va obține măcar câteva teritorii din Ucraina. La Kiev, Zelenski nu are cum să renunțe la teritorii, nici măcar la Crimeea. La Washington, Biden are mai multe interese în Ucraina decât au avut vreodată alți lideri americani. La Beijing, Xi Jinping este cel care câștigă cel mai mult de pe urma războiului. Toți marii actori implicați în acest război au interese total diferite, care fac imposibilă o discuție despre pace.

Așa cum în pandemie, cel mai mult au avut de câștigat firmele din industria medicală, în vremuri de război, firmele care produc armament decid tot ceea ce se întâmplă acum în lume. Și dacă Biden ar dori ca acest război să e termine acum, decizia finală nu este la liderul american. Marii șmecheri care acum produc armament pe bandă rulantă și fac profituri uriașe nu vor da ok-ul pentru finalul războiului decât după ce vor fi cu toți sacii în căruță. Este trist ceea ce spun, dar asta e realitatea. Oameni nevinovați mor pentru că așa se întâmplă în RĂZBOI. Dar interesele financiare mondiale sunt mult mai importante decât soarta unor amărâți, prinși la mijloc între jocurile de război. Așa a fost și în pandemie! Până când vaccinurile nu au fost vândute la un nivel financiar satisfăcător pentru șmecherii din Big Pharma, pandemia nu s-a terminat.

Dacă cineva dorea ca acest război să se termine rapid, sau poate să nu fie declanșat deloc, era posibil la începutul anului trecut. Știu că Putin este de vină, că Putin este un nebun care a decis de capul lui să dea lumea peste cap, dar am dubii că adversarii săi, americani, francezi, britanici, au încercat cu adevărat să împiedice declanșarea războiului. Toți cei implicați în această nenorocire au de câștigat. Singurii care pierd sunt oamenii simpli care au murit sau și-au pierdut rudele și agoniseala de o viață.

TRUMP, SOLUȚIA PENTRU ÎNCHEIEREA RĂZBOIULUI

S-a vorbit foarte mult despre relația specială dintre Donald Trump și Vladimir Putin, dar foarte puțin despre soluții simple și clare pentru încheierea conflictului din Ucraina. Se vorbește puțin pentru că majoritatea celor implicați în conflict NU DORESC încheierea lui. Rușii nu vor pentru că vor mai mult decât cele patru regiuni anexate. Ucraina nu renunță la teritoriile ocupate de ruși, iar SUA nu vrea pace pentru că, în acest moment, alături de China, sunt singurele țări care se întăresc în plan economic și militar.

A existat și ipoteza că dacă Trump rămânea la Casa Albă, Vladimir Putin nu intra cu trupe în Ucraina. Este un scenariu plauzibil având în vedere relația politică apropiată dintre cei doi. Atât Trump, cât și Putin, sunt doi politicieni extrem de pragmatici, care știu să negocieze și care pot să bată palma dacă ambele părți au de câștigat.

Faptul că democrații, prin Joe Biden, s-au întors la butoane, a grăbit decizia lui Putin de a invada Ucraina. Biden și Putin se cunosc foarte bine, dar nu suficient cât să poată găsi împreună o soluție pentru a încheia războiul. În plus, industria americană de armament, cu un lobby puternic la factorii de decizie de la Washington, este extrem de încântată de faptul că rușii nu avansează în Ucraina și, astfel, pot livra arme regimului de la Kiev.

Cred că nu mai este nevoie să spun că războiul nu se duce între ruși și ucraineni. Acolo este un conflict militar între Moscova și Washington, este un conflict economic între Rusia și SUA, iar Ucraina este la mijloc. Președintele Joe Biden nu mai poate da înapoi în acest moment și speră ca Moscova să intre în colaps în special din punct de vedere economic. E greu de crezut că așa se va întâmpla, mai ales că Rusia a găsit soluții să finanțeze în continuare industria de armament.

În toată această ecuație complicată, Donald Trump poate fi o soluție pentru a începe negocieri de pace. Trump este SINGURUL AMERICAN care ÎL POATE CONVINGE pe Putin să oprească războiul. Trump știe să aducă la masa discuțiilor părțile aflate în conflict, chiar și un război în desfășurare poate fi tratat ca o afacere. Trump are foarte multe defecte, dar are și o mare calitate: știe să negocieze. Nimeni din SUA nu îl cunoaște mai bine pe Putin decât Trump.

Acum apar însă marile probleme. Ca să îl convingi pe Putin să vină la negocieri trebuie să ai ce să îi oferi. Iar situația politică actuală în care se află Trump nu îl pune în situația de a oferi prea multe. Deciziile în SUA se iau la CIA, Pentagon și Casa Albă. Din opoziție, Trump nu poate face prea multe, iar întoarcerea lui Casa Albă este sub semnul întrebării.

Toate sforile din lume se vor trage pentru ca Trump să nu fie reales președinte al SUA. Să fiți siguri de asta! În aceste condiții, pace în Ucraina este extrem de departe, cu consecințe devastatoare pentru tot mapamondul!

PUTIN, INCONTROLABIL și PERICULOS

A trecut mai bine de o lună de când liderul de la Kremlin a decis să intre cu trupele în Ucraina. Am evitat să scriu păreri personale despre războiul declanșat de Vladimir Putin din motive care țin de felul în care România și românii se raportează la ceea ce se întâmplă în Ucraina. Oamenii sunt împărțiți pro și contra război, pro și contra Rusia, dar mai ales pro și contra Putin.

Se vorbește însă foarte puțin despre istorie, dar și despre motivele pentru care s-a ajuns la război. Totul se învârte în jurul unui singur om: VLADIMIR PUTIN. Este normal să fie așa pentru că Putin este cel care a luat decizia de a invada Ucraina, iar viitorul pare să ne rezerve surprize. Cert este că Vladimir Putin a devenit dintr-un lider politic agreat în cancelariile occidentale un fel de ”rău suprem”, care însă îl face și mai periculos decât este în realitate. Cel mai grav lucru este că avem de-a face cu un PUTIN…INCONTROLABIL.

Pentru cine a urmărit evenimentele din fostul spațiu sovietic erau evidente câteva aspecte:

  1. Vladimir Putin nu este Mihail Gorbaciov, nu este Boris Elțîn. Putin este un animal politic, uns cu toate ”alifiile” politice și securiste care au existat vreodată.
  2. Rusia militară din anul 2022 nu mai este Rusia despre care știam că are probleme după prăbușirea URSS. Sunt 22 de ani de cât Putin conduce cu mână forte, iar principalul său obiectiv a fost să înarmeze Rusia.
  3. Atât SUA, cât și UE, au subestimat capacitatea lui Vladimir Putin de a porni războaie, deși istoria recentă a arătat că nu are nicio rezervă în această direcție.
  4. SUA și UE nu au înțeles că Putin avea cu totul alte planuri decât să stea la aceeași masă cu NATO. Foarte multă lume a criticat discursul lui Putin din ziua în care anunța că recunoaște regiunile Donbas și Lugansk. Trebuia citit printre rânduri și era evident că Putin are ca principal obiectiv să refacă o bună parte din fosta Uniune Sovietică.
  5. În Rusia există un fel de capitalism economic, combinat cu autoritarism politic și, foarte important, influența mafiei la cel mai înalt nivel. Imediat după ce a ajuns la Kremlin, Vladimir Putin și-a creat un cerc extrem de strâns, exclusivist, format din foști securiști, oligarhi, oameni care au legături cu mafia. Nimeni din jurul lui Putin nu este întâmplător. Va fi aproape imposibil ca Putin să fie trădat!

Nimic nu va mai fi ca înainte de începutul războiului din Ucraina. Nu sunt de acord cu cei care spun că Putin este un fel de Hitler. Putin este Putin, un lider politic care s-a pregătit 20 de ani pentru a declanșa această dezordine mondială. Poate că Rusia este cu mult sub tehnologia militară a NATO, dar istoria ne spune că rușii au pierdut foarte puține bătălii, iar marele atu al Rusiei este chiar Putin, devenit extrem de periculos și, mult mai grav, INCONTROLABIL.

Nevoia de AUR

Este foarte multă agitație pe scena politică din cauza felului în care AUR și George Simion aleg să facă politică. Părerile sunt împărțite, există tabăra celor care critică felul în care acționează AUR prin proteste în stradă sau în Parlament și tabăra celor care spun că e nevoie de un astfel de partid. Fără să fiu neapărat subiectiv, cred că este nevoie de AUR și George Simion pe scena politică.

De 30 de ani, politica din România este dominată de cele două mari partide, PSD și PNL, care și-au împărțit sub diverse forme guvernarea. Au fost și partide, precum PRM, care au contat în ecuația politică, dar nu au ajuns niciodată să dețină puterea politică. În ultimii ani, USR s-a afirmat puternic în opțiunile electoratului, în special ca opoziție și discurs anti PSD, dar mai ales anti Liviu Dragnea. Mesajul politic al USR, dar și forța politică, s-au diluat mult însă după au intrat la guvernare și s-a dovedit că nu au suficientă experiență să știe cum să gestioneze puterea.

S-au făcut multe comparații între USR și AUR din punct de vedere al modului în care se manifestă în politică. Lucrurile aici sunt extrem de simple și am mai spus asta. AUR a pus în practică multe din metodele folosite de USR atunci când dorea să protesteze sau să se facă auziți în politică. Cine a inventat moda live-urile pe Facebook din plenul Parlamentului? USR! Cine organiza tot felul de proteste spontane, unele destul de violente în limbaj și acțiune? USR!

Felul de a face politică e pe cale să se schimbe, iar AUR și George Simion au înțeles asta. Nu spun că AUR a copiat metodele USR, ci doar că s-a adaptat noilor realități politice care înseamnă un locatar la Cotroceni extrem de slab și dezinteresat de ce se întâmplă în țara asta și o guvernare controlată de zeci de ani de aceleași partide. AUR și Simion speculează perfect până acum slăbiciunile celor aflați la putere și reușește să mobilizeze în stradă oameni. Mulți, puțini, nu contează, dar îi mobilizează. Iar mulți dintre cei care îl urmează acum pe George Simion sunt oameni dezamăgiți de clasa politică, oameni care nu au mai votat până acum sau au fost nehotărâți unde să pună ștampila pe buletinul de vot. În asta constă forța AUR, la care se adaugă evident felul în care reușește să comunice în mediul online, dar și pe teren, printre oameni.

Este nevoie de AUR pe scena politică, care parcă a încremenit în ultimii ani în indiferență și lipsă de respect față de electorat. Rămâne de văzut dacă AUR va reuși să mobilizeze nemulțumirea socială, dar și ce discurs vor avea liderii acestui partid după încheierea pandemiei, când nu vom mai vorbi despre Arafat, mască, restricții, etc.

Pro și contra ȘOȘOACĂ

Vreau să spun de la început că nu o cunosc personal pe Diana Șoșoacă, nu am interacționat în mod direct, singurele ocazii în care am schimbat câteva mesaje fiind atunci când am invitat-o în emisiunile tv de care mă ocup.

Vreau însă să fac câteva precizări, în calitate de observator al vieții politice din ultimii ani. Despre Diana Șoșoacă a început să se vorbească după ce AUR a dat lovitura la alegerile parlamentare. A devenit evident că scena politică se va dinamiza după intrarea AUR în Parlament, iar Șoșoacă face parte din acest tablou politic schimbat.

Nu vreau să discut despre ieșirile publice ale Dianei Șoșoacă, s-a tot vorbit despre asta. Sunt ieșiri publice pe care doamna senator și le asumă și cu siguranță și le calculează. Să nu uităm însă cum am ajuns ca Diana Șoșoacă să facă agenda publică în România în anumite perioade. Electoratul s-a pronunțat, a venit la vot și a spus că Șoșoacă merită să fie senator al României. Este un fapt care nu poate fi contrazis.

De ce a votat-o lumea pe Diana Șoșoacă? Simplu. Pentru că mare parte din clasa politică a ultimilor ani a dezamăgit. Iohannis, Ponta, Dragnea, Orban, Cîțu, Barna, Cioloș, toți au fost într-un fel sau altul la putere și au dezamăgit. S-a creat astfel un vid electoral care a fost ocupat de AUR și, implicit de Șoșoacă. Așa că vinovații pentru apariția în viața noastră politică și, mai nou, pe scena internațională a ”fenomenului” Șoșoacă trebuie căutați în clasa politică, mai exact la vârful puterii.

Doamna senator alege cum să se comporte în public, în Parlament, cu presa, etc. Dacă a încălcat legea, atunci să suporte consecințele. Dar hai să o lăsăm mai ușor cu lamentările penibile despre felul în care Diana Șoșoacă alege să facă politică. E un fel de a face politică și nu se întâmplă doar în România.