MENIU

Dan

Cum a ajuns Timmermans „jandarmul” României

Nu mai este o surpriză pentru nimeni că principala gură de foc de la Bruxelles împotriva României este Frans Timmermans, numărul doi în ierarhia Comisiei Europene. Despre acesta a început să se vorbească în România cu precădere după ce PSD a câştigat alegerile parlamentare la sfârşitul anului 2016. Este momentul în care Timmermans îşi începe o adevărată campanie de atacuri la adresa României, subiectul principal fiind justiţia, cu precădere respectarea statului de drept.

Deşi este prim-vicepreşedinte al Comisiei Europene de la 1 noiembrie 2014, Frans Timmermans nu a suflat o vorbă când la Bucureşti, în mai 2016, tehnocraţii lui Cioloş au modificat prin ordonanţă de urgenţă Codul Penal şi Codul de Procedură Penală. Imediat după venirea PSD la putere, „jandarmul” Timmermans a pus ochii pe România şi nu o mai slăbeşte din atacuri.

S-a spus în media că Timmermans este atât de virulent pentru că se află în campanie electorală. Poate fi un argument, mai ales că numărul doi în conducerea Comisiei Europene îşi joacă ultima şansă de a rămâne în politica europeană la nivelul cel mai înalt, sperând să ajungă în fotoliul deţinut de Jean Claude Juncker. Partidul lui Timmermans stă atât de slab în sondajele din Olanda încât riscă să nu prindă nici măcar un loc de europarlamentar. Marea ipocrizie este că Timmermans are nevoie şi de voturile PSD pentru a ajunge la conducerea Comisiei Europene.

Dar de ce este atât de pornit împotriva României?

În primul rând, Frans Timmermans este olandez. Olanda este din foarte multe puncte de vedere principalul adversar al României la nivelul Uniunii Europene. Olanda nu vrea România în spaţiul Schengen. De asemenea, Olanda are o mare problemă cu portul Constanţa, văzut drept un mare rival al principalului port comercial european, Rotterdam.

În al doilea rând, socialistul Timmermans este unul din liderii UE care au făcut un lobby puternic acţiunilor şi organizaţiilor finanţate de adversarul PSD, miliardarul George Soros. Timmermans a fost principalul avocat de la Bruxelles, care l-a susţinut pe Soros în războiul acestuia cu Viktor Orban.

Crede cineva că Timmermans a ajuns întâmplător prim-vicepreşedinte al Comisiei Europene având în portofoliu domeniul justiţiei şi respectarea statului de drept?

Crede cineva că Timmermans nu înţelege că de fapt în România nu este nicio problemă cu respectarea statului drept? 

PS! Din păcate, PSD, poate cu excepţia a 2-3 lideri, preferă să se facă preş în faţa atacurilor total interesate venite din partea unui olandez extrem de oportunist, care îşi joacă viitorul politic la mai multe capete! 

ANALIZĂ! Klaus Iohannis joacă ultima carte

Prima parte a anului electoral 2019 ne arată un Klaus Iohannis mult mai activ decât a fost în toţi cei 5 ani de mandat, în care a preferat o atitudine destul de pasivă şi, de cele mai multe ori, a reacţionat la diverse evenimente. Sunt puţine situaţii în acest mandat, în care Iohannis să fi venit cu iniţiative prin care să marcheze puncte electorale decisive.

Principalul obiectiv al mandatului de preşedinte al lui Klaus Iohannis a fost şi rămâne obţinerea unui al doilea mandat. Lucrurile sunt clare din acest punct de vedere. Nici nu mai contează ce a fost în aceşti 5 ani. Contează doar ca actualul preşedinte să mai rămână încă un mandat la Palatul Cotroceni.

Klaus Iohannis şi-a început mandatul cocoţat pe un val de simpatie de care nu a ştiut prea bine să profite. A avut un moment, după nenorocirea de la Colectiv, în care a preluat iniţiativa politică, dar a eşuat lamentabil venind cu Guvernul tehnocrat condus de Dacian Cioloş. Acesta este marele eşec al mandatului preşedintelui Iohannis, care a dus şi la o victorie istorică a PSD la alegerile parlamentare de la sfârşitul lui 2016.

În ultimii 2 ani, Klaus Iohannis nu a mai reuşit să iasă în evidenţă prin iniţiative politice majore. Sugestiv pentru cei 5 ani de mandat pentru Klaus Iohannis este că acesta a evitat să iasă în mass-media cu un interviu adevărat la una din marile televiziuni de ştiri din România. Este un mare semn de slăbiciune pentru Klaus Iohannis.

Singura sa strategie este să se poziţioneze împotriva PSD, să critice şi să blocheze tot ce vine de la Guvern. Cam puţin pentru a obţine încă un mandat.

Acum a apărut chestiunea referendumului, care nu vine ca o iniţiativă din partea Palatului Cotroceni. Marele merit pentru referendumul pe teme de justiţie îl are USR, împreună cu #Rezist. Preşedintele Iohannis nu a făcut decât să se alăture iniţiativei, sfătuit probabil că este ultima şansă să fie reales la prezidenţiale. Aşa se explică ultimele ieşiri ale preşedintelui Iohannis, care are însă o mare problemă.

Pe de o parte, Iohannis trebuie să dea satisfacţie USR/#Rezist, care deja au început să mârâie că nu mai este nevoie să fie consultat din nou Parlamentul pentru tema referendumului.

Pe de altă parte, Klaus Iohannis, deşi e candidatul oficial al PNL la prezidenţiale, nu pare să se bucure de sprijinul total al aleşilor locali liberali, care au simţit apropierea acestuia mai degrabă de USR şi Cioloş.

În aceste condiţii, de eşecul/succesul referendumului va depinde în mare parte un nou mandat de preşedinte pentru Klaus Iohannis.

Accesul către Cetatea Poenari, restricţionat din cauza urşilor

Conducerea Muzeului Judeţean Argeş a hotărât să restricţioneze accesul către Cetatea Poenari, după ce în zonă au fost observaţi urşi.
Potrivit informaţiile transmise de Biroul de presă al Consiliului Judeţean Argeş reiese că doi angajaţi ai muzeului, care îşi desfăşoară activitatea la cetate, au observat urşii şi au anunţat conducerea instituţiei. Din cauza pericolului existent, cetatea a fost închisă, iar zona este monitorizată de jandarmi şi silvicultori, sub coordonarea Instituţiei Prefectului Argeş.

Boeing a finalizat reprogramarea software a avioanelor 737 MAX

Producătorul american de avioane Boeing a anunţat că a reprogramat un soft al aeronavelor 737 MAX, pentru a preveni ca date eronate să declanşeze un sistem anti-blocare. Problema a fost criticată în urma a două prăbuşiri cu botul în jos a unor avioane de acest tip, într-un interval de cinci luni.

Boeing a mai anunţat că sistemul anti-blocaj, despre care se crede că a forţat orientarea în jos a botului avionului în cel puţin unul dintre accidente, cel produs în octombrie 2018 în Indonezia, va acţiona în acest fel numai o dată pe eveniment, după depistarea unei probleme, dând astfel piloţilor un control mai mare. În plus, sistemul va fi dezactivat dacă doi senzori care măsoară date de zbor esenţiale vor oferi informaţii foarte diferite.

Iohannis, atacat dur de la vârful CSM

Preşedintele CSM, judecătorul Lia Savonea, lansează un atac extrem de dur la adresa preşedintelui Klaus Iohannis, în urma consultărilor de la Cotroceni pe tema situaţiei din justiţiei.

„Apel public al Președintelui Consiliului Superior al Magistraturii pentru respectarea independenței justiției

În calitate de Președinte al Consiliului Superior al Magistraturii și în considerarea principiului cooperării loiale între puterile statului, în data de 27.03.2019 am dat curs invitației Președintelui României de a participa la o întâlnire pe tema situației actuale din sistemul judiciar, întâlnire ce a avut loc la Palatul Cotroceni.

Temeiul invitației Președintelui României a vizat „modificările recente și succesive aduse legilor justiției, ce au generat reacții atât în plan intern, cât și european”, iar, în deschiderea întâlnirii, a precizat că acţionează ca mediator la această dezbatere. Cu toate acestea, a rezultat că dispoziţiile art. 80 alin. 2 teza finală din Constituția României, ce prevăd că „Președintele exercită funcția de mediere între puterile statului”, ar fi determinat, cu necesitate, o altă configurare a cadrului întâlnirii, iar nu doar între instituţiile din cadrul autorităţii judecătoreşti, asociaţiile profesionale ale magistraţilor şi ONG-uri.

Dezbaterea propusă pentru ziua de ieri nu rezolvă problemele justiţiei care sunt complexe, recurente și constante în timp, iar cadrul în care întâlnirea a avut loc nu era cel menit să realizeze acest deziderat, ci dimpotrivă, față de momentul ales, respectiv în campanie electorală, există riscul ca justiția să fie folosită în scop politic. Resping categoric asocierea imaginii justiției cu activitatea politică, precum și orice încercare de a fi utilizate nevoile justiției în scop politic.

Procedând în această modalitate sunt subminate autoritatea și rolul constituțional al Consiliului Superior al Magistraturii, organism ce reprezintă cadrul legitim de dezbatere a problemelor și nevoilor justiției de către reprezentanții magistraților, cu participarea asociațiilor profesionale ale magistraților ori a magistraților în mod individual.

În calitate de Președinte al Consiliului Superior al Magistraturii subliniez că în conformitate cu dispozițiile art. 133 alin. 1 și art. 134 alin. 4 din Constituția României, Consiliul Superior al Magistraturii este autoritatea care îndeplinește atribuțiile constituționale și legale de garant al independenței justiției și reamintesc înalților reprezentanți ai statului că respectarea principiului separației puterilor în stat și al cooperării loiale impune, înainte de toate, respect reciproc și responsabilitate.

Kovesi, din nou în faţa anchetatorilor

Laura Codruţa Kovesi a fost audiată, din nou, la Secţia specială de investigare a magistraţilor. Fostului procuror-şef DNA i-au fost deschise două dosare de către procurorii acestei structuri, cel referitor la aducerea în ţară a lui Nicolae Popa şi cel privindu-i pe procurorii DNA Ploieşti.

Secţia de investigare a infracţiunilor din Justiţie i-a deschis un prim dosar Laurei Codruţa Kovesi în decembrie 2018, după ce fostul deputat Sebastian Ghiţă a acuzat-o că i-ar fi cerut bani pentru plata avionului cu care urma să fie adus în ţară Nicolae Popa din Indonezia, în 2011. Laura Codruţa Kovesi era la acea vreme procuror general al României, iar Nicolae Popa fusese definitiv condamnat la 10 ani şi 4 luni de închisoare în dosarul FNI. În această cauză, fostul procuror-şef DNA este urmărit penal pentru luare de mită, mărturie mincinoasă şi abuz în serviciu. Procurorul de caz al acestei cauze este Adina Florea.

ANALIZĂ ELECTORALĂ! Lista europarlamentarilor din România care intră în Parlamentul European

Prezenta simulare electorală privind lista europarlamentarilor din România care vor prinde un loc în Parlamentul European are la bază câteva criterii:

  • o prezenţă la vot de minim 30%
  • îndeplinirea pragului electoral de 5%
  • ultimele sondaje de opinie la nivel naţional

PSD – 11-12 europarlamentari

  1. Rovana Plumb
  2. Carmen Avram
  3. Claudiu Manda
  4. Chris Terhes
  5. Dan Nica
  6. Maria Grapini
  7. Tudor Ciuhodaru
  8. Dragoş Benea
  9. Victor Negrescu
  10. Andi Cristea
  11. Natalia Intotero
  12. Gabriela Zoană

PNL – 7-8 europarlamentari

  1. Rareş Bogdan
  2. Mircea Hava
  3. Siegfried Mureşan
  4. Vasile Blaga
  5. Adina Vălean
  6. Daniel Buda
  7. Dan Motreanu
  8. Gheorghe Falcă

USR-PLUS – 4-5 europarlamentari

  1. Dacian Cioloş
  2. Cristian Ghinea
  3. Dragoş Pîslaru
  4. Clotilde Armand
  5. Dragoş Tudorache

ALDE – 3-4 europarlamentari

  1. Norica Nicolai
  2. Daniel Barbu
  3. Renate Weber
  4. Ovidiu Silaghi

UDMR – 1-2 europarlamentari

  1. Iuliu Winkler
  2. Vincze Lorant

PRO România – 1-2 europarlamentari

  1. Victor Ponta
  2. Corina Creţu

PMP – 1 europarlamentar

  1. Traian Băsescu

PS! Simularea nu ia în calcul posibila redistribuire a mandatelor!

ANALIZĂ! Iohannis, sfâşiat între PNL şi USR-Cioloş

Preşedintele Klaus Iohannis îşi joacă una din ultimele cărţi în cursa pentru obţinerea unui nou mandat la Cotroceni. A fi sau a nu fi referendum pe justiţie în ziua europarlamentarilor e marea miză la care se lucrează în laboratoarele celor care îl mai vor pe Iohannis încă cinci ani în fruntea statului român.

Lucrurile nu sunt deloc simple pentru Klaus Iohannis, care trebuie să spună clar dacă vom avea referendum în ziua europarlamentarelor sau e doar o discuţie pentru a testa piaţa şi reacţiile politice. Deşi este candidatul oficial la prezidenţiale din partea PNL, iniţiativa lui Iohannis nu este văzută prea bine în rândurile liberalilor, care şi-au făcut un calcul simplu. Tema referendumului nu avantajează PNL, ci mai degrabă USR şi zona #Rezist. Inclusiv Klaus Iohannis ştie acest lucru şi nu vrea să-i supere nici pe unii, nici pe ceilalţi.

Preşedintele Klaus Iohannis are nevoie de maşina de vot a PNL, formată din primari şi structuri teritoriale, mult mai bine organizate decât USR-Cioloş. În acelaşi timp, Iohannis ştie că există un electorat de dreapta care de obicei nu vine la vot decât în momente emoţionale puternice. Ăsta e electoratul de tip USR-Cioloş-#Rezist.

Klaus Iohannis este prins la mijloc în acest moment şi, cel mai probabil, vor urma negocieri în trei pentru a se ajunge la un numitor comun. Nu este exclus să vedem o alianţă pre-electorală între PNL şi USR-Cioloş, deşi animozităţile între cele două tabere sunt foarte mari. Iohannis poate fi mediator la viitoarele negocieri, pentru că are nevoie de ambele electorate.

Pe fond, a face referendum pe o temă populistă cum este justiţia exact în ziua unui scrutin electoral e o încercare de manipulare, prin care se doreşte păcălirea celor care vin la vot. Cei care au astfel de iniţiative nu înţeleg că totul se va întoarce împotriva clasei politice, iar prezenţa la vot va fi şi mai redusă în viitorul apropiat. Oamenii nu pot fi păcăliţi la infinit!