MENIU

ANALIZĂ! Klaus Iohannis joacă ultima carte

Prima parte a anului electoral 2019 ne arată un Klaus Iohannis mult mai activ decât a fost în toţi cei 5 ani de mandat, în care a preferat o atitudine destul de pasivă şi, de cele mai multe ori, a reacţionat la diverse evenimente. Sunt puţine situaţii în acest mandat, în care Iohannis să fi venit cu iniţiative prin care să marcheze puncte electorale decisive.

Principalul obiectiv al mandatului de preşedinte al lui Klaus Iohannis a fost şi rămâne obţinerea unui al doilea mandat. Lucrurile sunt clare din acest punct de vedere. Nici nu mai contează ce a fost în aceşti 5 ani. Contează doar ca actualul preşedinte să mai rămână încă un mandat la Palatul Cotroceni.

Klaus Iohannis şi-a început mandatul cocoţat pe un val de simpatie de care nu a ştiut prea bine să profite. A avut un moment, după nenorocirea de la Colectiv, în care a preluat iniţiativa politică, dar a eşuat lamentabil venind cu Guvernul tehnocrat condus de Dacian Cioloş. Acesta este marele eşec al mandatului preşedintelui Iohannis, care a dus şi la o victorie istorică a PSD la alegerile parlamentare de la sfârşitul lui 2016.

În ultimii 2 ani, Klaus Iohannis nu a mai reuşit să iasă în evidenţă prin iniţiative politice majore. Sugestiv pentru cei 5 ani de mandat pentru Klaus Iohannis este că acesta a evitat să iasă în mass-media cu un interviu adevărat la una din marile televiziuni de ştiri din România. Este un mare semn de slăbiciune pentru Klaus Iohannis.

Singura sa strategie este să se poziţioneze împotriva PSD, să critice şi să blocheze tot ce vine de la Guvern. Cam puţin pentru a obţine încă un mandat.

Acum a apărut chestiunea referendumului, care nu vine ca o iniţiativă din partea Palatului Cotroceni. Marele merit pentru referendumul pe teme de justiţie îl are USR, împreună cu #Rezist. Preşedintele Iohannis nu a făcut decât să se alăture iniţiativei, sfătuit probabil că este ultima şansă să fie reales la prezidenţiale. Aşa se explică ultimele ieşiri ale preşedintelui Iohannis, care are însă o mare problemă.

Pe de o parte, Iohannis trebuie să dea satisfacţie USR/#Rezist, care deja au început să mârâie că nu mai este nevoie să fie consultat din nou Parlamentul pentru tema referendumului.

Pe de altă parte, Klaus Iohannis, deşi e candidatul oficial al PNL la prezidenţiale, nu pare să se bucure de sprijinul total al aleşilor locali liberali, care au simţit apropierea acestuia mai degrabă de USR şi Cioloş.

În aceste condiţii, de eşecul/succesul referendumului va depinde în mare parte un nou mandat de preşedinte pentru Klaus Iohannis.

ANALIZĂ ELECTORALĂ! Lista europarlamentarilor din România care intră în Parlamentul European

Prezenta simulare electorală privind lista europarlamentarilor din România care vor prinde un loc în Parlamentul European are la bază câteva criterii:

  • o prezenţă la vot de minim 30%
  • îndeplinirea pragului electoral de 5%
  • ultimele sondaje de opinie la nivel naţional

PSD – 11-12 europarlamentari

  1. Rovana Plumb
  2. Carmen Avram
  3. Claudiu Manda
  4. Chris Terhes
  5. Dan Nica
  6. Maria Grapini
  7. Tudor Ciuhodaru
  8. Dragoş Benea
  9. Victor Negrescu
  10. Andi Cristea
  11. Natalia Intotero
  12. Gabriela Zoană

PNL – 7-8 europarlamentari

  1. Rareş Bogdan
  2. Mircea Hava
  3. Siegfried Mureşan
  4. Vasile Blaga
  5. Adina Vălean
  6. Daniel Buda
  7. Dan Motreanu
  8. Gheorghe Falcă

USR-PLUS – 4-5 europarlamentari

  1. Dacian Cioloş
  2. Cristian Ghinea
  3. Dragoş Pîslaru
  4. Clotilde Armand
  5. Dragoş Tudorache

ALDE – 3-4 europarlamentari

  1. Norica Nicolai
  2. Daniel Barbu
  3. Renate Weber
  4. Ovidiu Silaghi

UDMR – 1-2 europarlamentari

  1. Iuliu Winkler
  2. Vincze Lorant

PRO România – 1-2 europarlamentari

  1. Victor Ponta
  2. Corina Creţu

PMP – 1 europarlamentar

  1. Traian Băsescu

PS! Simularea nu ia în calcul posibila redistribuire a mandatelor!

ANALIZĂ! Iohannis, sfâşiat între PNL şi USR-Cioloş

Preşedintele Klaus Iohannis îşi joacă una din ultimele cărţi în cursa pentru obţinerea unui nou mandat la Cotroceni. A fi sau a nu fi referendum pe justiţie în ziua europarlamentarilor e marea miză la care se lucrează în laboratoarele celor care îl mai vor pe Iohannis încă cinci ani în fruntea statului român.

Lucrurile nu sunt deloc simple pentru Klaus Iohannis, care trebuie să spună clar dacă vom avea referendum în ziua europarlamentarelor sau e doar o discuţie pentru a testa piaţa şi reacţiile politice. Deşi este candidatul oficial la prezidenţiale din partea PNL, iniţiativa lui Iohannis nu este văzută prea bine în rândurile liberalilor, care şi-au făcut un calcul simplu. Tema referendumului nu avantajează PNL, ci mai degrabă USR şi zona #Rezist. Inclusiv Klaus Iohannis ştie acest lucru şi nu vrea să-i supere nici pe unii, nici pe ceilalţi.

Preşedintele Klaus Iohannis are nevoie de maşina de vot a PNL, formată din primari şi structuri teritoriale, mult mai bine organizate decât USR-Cioloş. În acelaşi timp, Iohannis ştie că există un electorat de dreapta care de obicei nu vine la vot decât în momente emoţionale puternice. Ăsta e electoratul de tip USR-Cioloş-#Rezist.

Klaus Iohannis este prins la mijloc în acest moment şi, cel mai probabil, vor urma negocieri în trei pentru a se ajunge la un numitor comun. Nu este exclus să vedem o alianţă pre-electorală între PNL şi USR-Cioloş, deşi animozităţile între cele două tabere sunt foarte mari. Iohannis poate fi mediator la viitoarele negocieri, pentru că are nevoie de ambele electorate.

Pe fond, a face referendum pe o temă populistă cum este justiţia exact în ziua unui scrutin electoral e o încercare de manipulare, prin care se doreşte păcălirea celor care vin la vot. Cei care au astfel de iniţiative nu înţeleg că totul se va întoarce împotriva clasei politice, iar prezenţa la vot va fi şi mai redusă în viitorul apropiat. Oamenii nu pot fi păcăliţi la infinit!

ANALIZĂ! Cum stau favoriţii la prezidenţiale în Bucureşti

  • Analiza comparativă are la bază datele furnizate de CURS în urma celor două studii de tip OMNIBUS în Bucureşti în două perioade distincte, octombrie-noiembrie 2018, respectiv februarie-martie 2019.
  • CĂLIN POPESCU TĂRICEANU se află printre favoriţii cerţi ai electoratului bucureştean, care de obicei votează cu dreapta eşicherului politic. Tăriceanu reuşeşte să se menţină pe primul loc în Bucureşti, deşi nu şi-a anunţat oficial candidatura la prezidenţiale.
  • KLAUS IOHANNIS pare în revenire de formă în Capitală şi culege roadele confruntării cu Guvernul şi liderii PSD. Actualul preşedinte rămâne un candidat de forţă, cel puţin în Bucureşti, în ciuda criticilor care spun că reacţionează greu şi nu se implică mai mult în viaţa politică.
  • LIVIU DRAGNEA este pe un trend descendent în Bucureşti, lucru explicabil perfect în urma scandalului cu Gabriela Firea. În general, situaţia de la PSD Bucureşti este confuză, certurile dintre liderii PSD locali fiind la ordinea zilei. Se pare că Dragnea a înţeles că pierde Bucureştiul dacă nu îngroapă securea războiului cu Gabriela Firea.
  • DACIAN CIOLOŞ creşte în Bucureşti, o posibilă explicaţie fiind alianţa USR-PLUS, care l-a propulsat drept unul din cei doi lideri ai noii formaţiuni. Problema lui Cioloş este că pe acelaşi culoar electoral de favorabilitate se află Călin Popescu Tăriceanu şi Klaus Iohannis, candidaţi mult mai puternici decât Cioloş.
  • VICTOR PONTA pierde teren în Capitală, în ciuda încercărilor acestuia de a captura o parte din electoratul PSD. Fostul premier nu înţelege că nu este suficient să înregimentezi foşti membri PSD şi să dai cu pietre în Liviu Dragnea. Ponta trebuie să facă mai mult, dar opţiunile sale par limitate în prezent.

VIDEO! LIVIU DRAGNEA, ÎNTRE APRECIERE ŞI DEMONIZARE

Liviu Dragnea, liderul celui mai mare partid din România, considerat drept cel mai influent politician al momentului, se află în centrul unei adevărate campanii care îmbină toate elementele manipulării politice.

Preşedintele PSD, despre care se spune că este omul care conduce de fapt România, este contestat de adversarii politici şi apreciat de propriul partid.

După alegerile parlamentare din decembrie 2016, Liviu Dragnea se află în centrul unei adevărate campanii, prin care se doreşte crearea unei imagini negative. Se spune despre Liviu Dragnea că este dictator, că ia decizii de unul singur sau se consultă cu doi-trei oameni apropiaţi, că este răzbunător cu cei care îi contestă. Despre problemele penale nici nu mai are rost să amintim. Totul pare să fie făcut ca la manual.

Multe din aspectele teoretice se regăsesc şi în practică, în special în ultimii 3 ani şi îl vizează direct pe liderul PSD.

Nu spun că se încearcă demonizarea lui Liviu Dragnea, dar tehnici de demonizare se aplică în mod real.

Din moment ce un un popor este supus prelucrării ideologice şi psihologice cu scopul de a i se cultiva ura faţă de un „duşman”, acel popor începe să gândească conform unei matrice simple „noi” vs. „ei”.

Tot ce vine de la „ai noştri” – e bine, tot ce vine de la „ai lor” – e rău. Aşa se ajunge foarte uşor la fanatismul de grup, care se exprimă simplu şi superficial: nu există adevăruri, există un singur „adevăr”.

Întrebarea este: mai poate fi scoasă demonizarea din politica românească?

Dragnea şi PSD nu-şi permit să-l mazilească din funcţie pe Tudorel Toader

Intenţia PSD de a-l schimba din funcţia de ministru al Justiţiei pe Tudorel Toader este văzută de foarte multă lume ca un act sinucigaş, având în vedere că ministrul Tudorel are o imagine foarte bună, iar activitatea sa la minister este apreciată. Pare însă că nu e de ajuns pentru o parte a conducerii PSD în frunte cu liderul Liviu Dragnea.

Îşi permite PSD să-l schimbe pe Tudorel Toader?

La prima vedere, calculele celor din Kiseleff sunt destul de simple: îl remaniază pe Toader sau îl forţează să demisioneze, iar în paralel vor acoperi evenimentul cu o perdea de fum, astfel încât să nu se vorbească doar despre Tudorel Toader. Este metoda clasică de a distrage atenţia de la ceva ce nu te avantajează.
Pentru că este evident că schimbarea lui Toader nu aduce, pe termen scurt, puncte electorale PSD. Până una-alta, Tudorel Toader a făcut deranj mare în interiorul sistemului de justiţie. Faptul că Laura Codruţa Kovesi nu mai este la şefia DNA i se datorează lui Tudorel Toader. Iar asta ştie chiar şi Liviu Dragnea. Toate modificările la legile justiţiei care, după cum se vede, deranjează o parte a magistraţilor, sunt asumate şi promovate de Tudorel Toader. S-a încercat şi înlăturarea lui Augustin Lazăr de la conducerea Parchetului General, dar nu este vina lui Toader că Lazăr încă este la butoane.
Poate că ministrul Tudorel Toader are ritmul său de a lucra şi de a lua decizii, dar aşa ne-a obişnuit: măsoară de două ori şi taie o singură dată. E mai bine aşa, decât să măsori de când eşti la guvernare şi să nu tai niciodată.

Sunt voci care spun că Tudorel Toader are propria agendă şi că toate acţiunile sale sunt calculate conform acestei agende. Nu ştiu dacă este aşa sau nu dar, cu siguranţă, lucrurile s-au schimbat în justiţie de când a venit Tudorel Toader. Iar acesta nu poate să facă totul de unul singur.

PSD îl poate schimba din funcţie pe Tudorel Toader, dar ce pune în loc? În plus, preşedintele Klaus Iohannis abia aşteaptă mişcarea PSD pentru a se opune unei alte nominalizări.
Dacă PSD vrea să-i ridice mingea la fileu lui Iohannis, ăsta e un moment bun. În rest, fără Toader la justiţie, PSD îşi pierde o parte din busolă!

ANALIZĂ! Cum stau favoriţii momentului la prezidenţiale


SCURTE CONCLUZII:

  • Analiza foloseşte date publicate de CURS în 2018 şi la începutul lui 2019
  • Preşedintele Klaus Iohannis se menţine în marja unui procent de 40%, cu tendinţă de creştere în urma poziţionării conflictuale faţă de PSD
  • Călin Popescu Tăriceanu se află pe un trend uşor descendent, explicabil prin asocierea acestuia cu guvernarea, dar şi din cauza instalării unei etichete negative de „etern candidat la prezidenţiale”.
  • Liviu Dragnea, atât de contestat, creşte uşor dar sigur, tendinţa fiind de a-l depăşi pe Tăriceanu la intenţia de vot. Dragnea va schimba strategia în perioada următoare, va merge prin ţară, va comunica mai mult, lucru care se va simţi şi în sondaje.
  • Dacian Cioloş pierde teren, lucru ştiut de acesta în momentul în care a decis să se agaţe de USR pentru europarlamentare. Alianţa cu USR este un fel de colac de salvare pentru Cioloş, care nu putea confirma de poziţia de şef al unui partid care practic nu exista.

UE ÎŞI MERITĂ SOARTA! Kovesi câştigă în Comisia LIBE

Votul din Comisia LIBE pare clar. Laura Codruţa Kovesi a obţinut 26 de voturi, faţă de cele 22 ale candidatului francez. În acest moment, Kovesi devine favorită în mod clar să preia şefia Parchetului European.
Pentru mulţi pare a fi o surpriză, dar lucrurile erau previzibile.

1. Postul de şef al Parchetului European nu a apărut întâmplător. S-a lucrat foarte mult pentru înfiinţarea acestei megastructuri europene, iar atunci când s-au purtat discuţii despre cine ar fi cel mai îndreptăţit să conducă instituţia, Kovesi era deja în cărţi. Mai pe scurt, POSTUL A FOST CREAT PENTRU KOVESI!

2. Despre plecarea Laurei Codruţa Kovesi la Bruxelles se vorbeşte încă de pe vremea când la Palatul Victoria era premier Victor Ponta. Încă de atunci se lucrează la strategia ca fosta şefă a DNA să ajungă într-un post-cheie în Uniunea Europeană.

3. Comisia LIBE este, de fapt, „comisia Macovei”. Chiar dacă preşedintele comisiei, Claude Moraes, este un politician echilibrat, care evită să intre în tot felul de jocuri politice, Comisia LIBE este controlată de Monica Macovei şi apropiaţii săi.

4. Kovesi în fruntea Parchetului European este doar începutul pentru ceea ce urmează în unele ţări ale Uniunii Europene. Vor urma abuzuri, anchete trucate, probe falsificate, dosare făcute pe baza unor denunţuri mincinoase. Este reţeta care se va aplica de data aceasta pe plan european şi nimeni altcineva decât Laura Codruţa Kovesi nu putea să conducă o astfel de structură de forţă!

UNIUNEA EUROPEANĂ ÎŞI MERITĂ SOARTA!

ANALIZĂ! Marele pericol pentru PSD

Dacă stai de vorbă cu cel mai înfocat simpatizat al PSD va spune cu siguranţă că acest partid, de când este la guvernare în „era Dragnea”, a avut două mari realizări: a majorat pensiile şi salariile, crescând astfel nivelul de trai al oamenilor şi s-a luptat cu abuzurile din sistemul de justiţie.

Este însă suficient pentru PSD ca să obţină un scor bun la viitoarele alegeri? Cred că nu şi voi încerca să argumentez.

Primul test major la care va fi supus PSD este legat de europarlamentare unde, în funcţie de participarea la vot, social-democraţii speră să obţină 35-40% din voturi. Orice scor sub aceste procente este un eşec.

Nu contestă nimeni că măsurile de creştere a nivelului de trai, prin majorări de pensii şi salarii, nu sunt bune. La fel, bătălia care se dă în continuare pentru stoparea abuzurilor din justiţie este foarte importantă şi trebuie mers până la capăt. Dar lucrurile sunt mult mai complicate.

Ca să măreşti pensii şi salarii ai nevoie de bani mai mulţi la buget. Este evident că PSD nu a reuşit să facă rost de aceşti bani printr-o restructurare eficientă a tot ce înseamnă administraţie publică. Lucrurile au rămas la fel şi nici nu sunt speranţe că se va întâmpla ceva în perioada următoare. În aceste condiţii, PSD a pus ochii pe mediul privat şi de aici au început problemele.

„Taxa pe lăcomie” nu este o invenţie a PSD. În Uniunea Europeană se vorbeşte de multă vreme despre felul în care mari companii fac profituri uriaşe dar le scot peste graniţe.

Prin apariţia acestei taxe, social-democraţii şi-au pus în cap cele mai influente corporaţii care funcţionează în România: bănci, petrol şi gaze, zona de hypermarket. Sunt cele trei domenii care vor face mari probleme PSD, iar acest lucru se va simţi la europarlamentare.

Concret, să vedem ce s-a întâmplat imediat după apariţia „taxei pe lăcomie”:
ZONA BANCARĂ
– Euro creşte, indicele ROBOR creşte – ratele românilor sunt mai mari
ZONA ENERGETICĂ
– Carburanţii s-au scumpit, energia electrică şi gazele naturale se scumpesc
ZONA DE HYPERMARKET
– Preţurile la alimente au crescut binişor în ultimele două luni

Acesta este răspunsul dat de mediul privat îndrăznelii PSD de a majora impozitarea. Băncile se gândesc aşa: românul îşi va achita ratele, altfel îl executăm. La fel benzinarul: are, nu are bani, românul trebuie să bage benzină/motorină. Cât despre alimente, poţi trăi fără să mănânci?

Pentru marile corporaţii lucrurile sunt extrem de simple şi de cinice: „statul ne suprataxează, noi luăm mai mulţi bani de la populaţie”.
Evident că este şi un calcul electoral: nu contează că PSD şi Dragnea au majorat pensiile şi salariile. Toată această creştere a nivelului de trai se evaporă prin majorarea preţurilor şi a ratelor bancare.

Întrebarea este pe cine va înjura electoratul: pe privatul care scumpeşte, sau pe cel care e la guvernare? Acesta este MARELE PERICOL PENTRU PSD!

DRAGNEA DESCHIDE MULT PREA MULTE FRONTURI DE LUPTĂ

În ultimii ani, preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a devenit un lider politic cu autoritate în interiorul partidului, iar după alegerile parlamentare de la sfârşitul lui 2016 a părut tot mai clar că este omul care are ultima decizie în privinţa guvernării.
Se spun multe lucruri despre Liviu Dragnea, că este dictator, că se consultă doar cu 2-3 oameni atunci când ia decizii majore, că a transformat marele PSD într-o proprietate personală, că toate deciziile pe care le ia au legătură cu faptul că vrea să scape de puşcărie Mă opresc aici din enumerare. Greu de spus cât adevăr este în ceea ce am enumerat. Cert este că tocmai această atitudine de lider autoritar l-a făcut pe Dragnea să-şi facă foarte mulţi duşmani şi, în consecinţă, să deschidă foarte multe fronturi de luptă, atât în afara partidului, cât şi în interiorul său.
Liviu Dragnea s-a certat cu Victor Ponta. Au urmat apoi cele două eşecuri cu Sorin Grindeanu şi Mihai Tudose la Palatul Victoria. Nu este clar nici acum de ce şi cum s-a ajuns să îi nominalizeze pentru funcţia de prim-ministru. A urmat conflictul cu Gabriela Firea, care este departe de a se fi încheiat. La ultima şedinţă a Comitetului Executiv, Marian Oprişan a aruncat piatra în direcţia lui Liviu Dragnea. Nici cu Niculae Bădălău sau cu Paul Stănescu nu există o relaţie prea bună.
Sunt mult prea multe fronturi de luptă în interiorul PSD, iar Liviu Dragnea trebuie să facă faţă şi războaielor externe: disputa cu preşedintele Klaus Iohannis şi acea parte a sistemului paralel care încă mai funcţionează, dar şi relaţia îngheţată cu actuala conducere a Comisiei Europene. De conflictele cu prestatarii #Rezist nu are rost să mai amintesc.
Dar ce se întâmplă când deschizi sau eşti nevoit să participi la atât de multe fronturi de luptă? Există riscul major ca liderul PSD să nu mai poată face faţă atâtor bătălii şi să cedeze sau să negocieze.
Se pot spune multe despre Liviu Dragnea, dar nu că nu ar fi un politician abil. Totul este calculat şi pare că Dragnea merge la risc: TOTUL SAU NIMIC!