MENIU

Marea dilemă a lui Iohannis şi rolul noului PSD

Rezultatele alegerilor europarlamentare şi condamnarea cu executare a liderului PSD, Liviu Dragnea, au dat peste cap toate calculele politice legate de prezidenţiale. Dacă înainte de europarlamentare şi referendum favoriţi pentru a intra în turul doi la prezidenţiale erau, pe de o parte, Klaus Iohannis şi, pe de altă parte, unul din cei doi reprezentanţi ai coaliţiei aflate la guvernare, Călin Popescu Tăriceanu sau Liviu Dragnea, lucrurile s-au schimbat radical.

Preşedintele Iohannis rămâne favorit să intre în turul doi al prezidenţialelor, dar nu mai este atât de sigur că va lupta cu Tăriceanu sau candidatul desemnat de PSD. Alianţa USR-PLUS vine puternic pe turnantă şi nu pare dispusă să facă vreun compromis în faţa lui Klaus Iohannis. Fie că va candida Dan Barna sau Dacian Cioloş, candidatul USR-PLUS are şanse mari să intre în finală cu actualul preşedinte al României iar din acel moment se poate întâmpla orice.

Klaus Iohannis ştie toate aceste lucruri şi are în prezent o mare dilemă: cum să gestioneze relaţia cu noul PSD astfel încât să îşi maximizeze şansele de a obţine un al doilea mandat la Palatul Cotroceni. Preşedintele Iohannis şi-a construit imaginea atacând şi devenind principalul adversar al Guvernului. Situaţia s-a schimbat puţin după condamnarea lui Liviu Dragnea. Nu spun că Iohannis nu mai este adversarul noului PSD, dar între cele două palate s-au deschis nişte uşi prin care se colaborează. Pe de o parte, preşedintele Iohannis trebuie să-şi păstreze şi în timp să-şi radicalizeze din nou poziţia anti-PSD, dar pe de altă parte nu este exclus să se folosească de PSD în bătălia cu USR-PLUS. Este o dilemă politică în care se află preşedintele României, pentru că lucrurile sunt simple: Klaus Iohannis nu poate câştiga prezidenţialele doar cu voturile PNL.

În ciuda campaniei uriaşe de demonizare a lui Liviu Dragnea, PSD a luat 22% la europarlamentare. Este un scor important în condiţiile date, este un electorat semnificativ care nu poate fi ignorat. Problema lui Iohannis este că aceste peste 2 milioane de voturi nu au fost neapărat pentru PSD ci, mai degrabă, pentru Liviu Dragnea. Sigur că foarte mulţi votanţi tradiţionali ai PSD nu au venit deloc la vot sau au votat cu partidul lui Victor Ponta, tocmai pentru că nu s-au identificat cu acţiunile politice radicale ale lui Liviu Dragnea din ultima vreme.

Lucrurile vor deveni mai clare după ce noul PSD îşi va desemna candidatul la prezidenţiale. Atunci va fi momentul în care o parte din dilema politică în care se află Klaus Iohannis se va lămuri. Politica este arta compromisului şi nu ar trebui să mire pe nimeni dacă actualul preşedinte ia în calcul un eventual aranjament politic cu noua conducere a PSD, pentru că pericolul reprezentat de ascensiunea USR-PLUS este foarte mare, iar rezultatul de la europarlamentare este doar începutul a ceea ce va urma pe scena politică.

PS: Am folosit de mai multe ori sintagma „noul PSD” pentru că noua conducere a partidului face eforturi uriaşe pentru a ne arăta că vorbim despre un cu totul alt Partid Social Democrat!!!

Totul e calculat: DĂNCILĂ NU PICĂ!

S-a discutat foarte mult în ultima vreme despre şansele de reuşită ale moţiunii de cenzură împotriva Guvernului condus de Viorica Dăncilă. S-au făcut calcule, alianţe, transferuri politice de la un partid la altul, totul în speranţa aparentă că acest Guvern va pica în Parlament. Aşa se întâmplă de fiecare dată când se depune o moţiune de cenzură şi ni se aduce aminte că e nevoie de 233 de voturi pentru ca Guvernul să pice. Greu de crezut că se vor strânge aceste voturi, mai ales că jocurile politice la nivel înalt şi în laboratoarele mai mult sau mai puţin transparente se fac astfel încât acest Guvern să rămână în funcţie cel puţin până la alegerile prezidenţiale.

  1. Preşedintele Klaus Iohannis nu are niciun interes ca acest Guvern, pe care îl atacă zi de zi, să pice. E un calcul politic simplu: de ce să îl dobori pe cel pe care îl ataci şi de pe urma căruia câştigi puncte electorale? De ce să o schimbe Klaus Iohannis pe Viorica Dăncilă cu un alt premier care va fi asociat până la prezidenţiale cu imaginea actualului şef al statului? S-a mai întâmplat aşa în 2015 când Iohannis l-a numit pe Cioloş premier, iar după un an PSD a câştigat alegerile parlamentare cu 45%.
  2. PNL trebuie să facă aşa cum doreşte Klaus Iohannis. Poate că liberalii ar fi dispuşi să preia guvernarea de la PSD-ALDE, dar asta nu este pe placul preşedintelui Iohannis, care nu îşi poate permite ca un Guvern liberal să organizeze alegerile prezidenţiale, ţinând cont de probleme majore de organizare care se vor ivi şi la acest scrutin. Klaus Iohannis are nevoie tot de „ţapul ispăşitor” numit Guvernul Dăncilă pentru a da vina pentru probleme inerente care vor apărea în ziua alegerilor. În plus, preşedintele Iohannis nu îşi doreşte să deconteze cele câteva luni de guvernare cu un liberal pe scaunul de la Palatul Victoria.
  3. USR nu are niciun interes să intre acum la guvernare. Partidul condus de Dan Barna nu are de ce să trimită miniştri în viitorul Guvern pentru o perioadă atât de scurtă, mai ales că la prezidenţiale îl vor înfrunta chiar pe Klaus Iohannis. Pentru USR e mul mai simplu să stai pe margine, să ţipi, să acuzi şi să repeţi nişte sloganuri împotriva celor aflaţi la guvernare. Reţeta a funcţionat perfect la europarlamentare şi cel mai probabil o vor aplica şi la prezidenţiale.
  4. Pro România nu riscă să dispară înainte de a exista. Partidul condus de Victor Ponta este un pion important la moţiunea de cenzură, dar nu e pregătit şi nu îşi doreşte să intre acum la guvernare. Eventual pot face un joc punctual al preşedintelui Klaus Iohannis, care ar putea lua în calcul un Guvern de tranziţie pe o perioadă determinată, condus de om propus de Pro România. Aici este însă o problemă. Victor Ponta l-ar vrea pe Sorin Câmpeanu, pentru că un Mihai Tudose instalat din nou la Palatul Victoria este un pericol chiar pentru Victor Ponta la conducerea propriului partid.
  5. PSD trage cu dinţii de guvernare. Social-democraţii au în continuare un număr însemnat de parlamentari care nu au niciun interes să pice actualul Guvern. Sunt oameni care cel mai probabil nu vor mai prinde un al doilea mandat de parlamentar şi, în consecinţă, vor dori stabilitate până în 2020 când vor fi alegerile generale.

Aşa arată tabloul legat de moţiunea de cenzură, care este un simplu instrument politic folosit pentru a atinge nişte obiective. Lucrurile sunt ceva mai complexe decât simple negocieri sau transferuri politice de moment. NIMENI NU ÎŞI DOREŞTE CA ACEST GUVERN SĂ CADĂ! Cu atât mai mult cei care se umflă în pene şi anunţă că sunt pregătiţi să se instaleze la Palatul Victoria.

MAREA „VINOVĂŢIE” A LUI DRAGNEA – cele peste 2 milioane de voturi

Oficial, conform datelor prezentate de Biroul Electoral Central, PSD a luat la alegerile europarlamentare 2.040.765 de voturi. Sigur, nu a fost suficient pentru a ocupa prima poziţie şi este foarte aproape de locul trei, ocupat de USR-PLUS. Desigur, PSD a luat mult mai puţin decât la alegerile parlamentare din 2016 şi mult sub ceea ce au dat majoritatea sondajelor de opinie publicate înainte de alegeri.

Nu discut acum despre cum a ajuns PNL să câştige europarlamentare sau despre procentul extrem de mare obţinut de USR-PLUS. Nici chiar despre eforturile uriaşe pentru ca partidele lui Ponta şi Băsescu să intre în Parlamentul European. Voi reveni în curând asupra acestor ultime aspecte.

Remarca mea acum este una simplă, dar extrem de fermă. Cele peste 2 milioane de voturi nu au fost câştigate de PSD, ci de Liviu Dragnea, cum se spune, pe persoană fizică. În campania electorală, dar nici înainte, nu s-a vorbit despre PSD, ci despre Dragnea. La europarlamentare nu a participat o listă cu propuneri de europarlamentari PSD, ci….Liviu Dragnea. Absolut totul a gravitat în jurul lui Dragnea.

Eu nu vreau să contest eforturile depuse în campanie de lideri ai partidului de la centru sau din teritoriu. Spun însă că scorul obţinut de PSD la aceste alegeri i se datorează lui Liviu Dragnea, care a reuşit performanţa de a lua de unul singur cele 2.040.765 de voturi. Cei care au venit la vot şi au pus ştampila în chenarul cu lista PSD l-au votat de fapt pe Liviu Dragnea.

Sigur că şi din cauza fostului lider al partidului, PSD nu a câştigat europarlamentarele. Dar, ce putea face de unul singur? Pentru că ăsta este adevărul: Liviu Dragnea a fost lăsat singur, în special în ultimele luni. Şi, aşa singur, Dragnea a reuşit o adevărată performanţă.

Oare ce se întâmpla dacă toţi liderii din teritoriu trăgeau pentru PSD cu adevărat? Oare ce ar fi fost dacă la nivelul PSD s-ar fi lucrat puţin la imaginea lui Dragnea?

Nu trebuie să fii mare expert în comunicare şi marketing politic să îţi dai seama că în ultimii 3 ani în România a avut loc cea mai amplă operaţiune de manipulare de după 1990.

Tema manipulării a fost una extrem de simplă: Dragnea trebuie demonizat, Dragnea este răul suprem! Iar când la operaţiune participă ţări puternice, miliardari ai planetei, servicii de informaţii, nu ai nicio şansă. Sau poate ai dacă te faci ghiocel. Cu atât mai mare este performanţa de a lua cele peste 2 milioane de voturi!

Probabil că Liviu Dragnea, acolo unde este acum, este împăcat cu sine. Mai mult nu se putea face la aceste alegeri, iar cei 9 europarlamentari PSD care vor merge la Bruxelles îi pot fi recunoscători.

PS. Vin prezidenţialele! Oare candidatul PSD va reuşi să strângă cel puţin 2 milioane de voturi în primul tur?

5 motive pentru care Dragnea este la puşcărie

Am scris pe 16 aprilie 2019 despre cele 3 motive pentru care Liviu Dragnea trebuie neapărat condamnat. Aşa cum se aştepta multă lume, dar mai ales îşi dorea şi mai multă lume, liderul PSD a fost întemniţat la Rahova. Nu discut acum despre situaţia absolut aberantă şi nocivă de a te bucura că un om a fost băgat la închisoare. S-a scris deja destul de mult pe tema asta. Spun doar atât: SUNTEM O ŢARĂ CARE NU SE MAI FACE BINE!

Revenind la felul în care Liviu Dragnea a ajuns să treacă de la faza de „cel mai puternic om din România” la „cel mai important puşcăriaş din România” trebuie spus de la început că există mai multe motive care, analizându-le, putem înţelege mai uşor cum s-a ajuns să îl vedem pe liderul PSD în duba poliţiei mergând spre Rahova.

1. DRAGNEA ERA MULT PREA PUTERNIC
Probabil că de la Ion Iliescu şi Adrian Năstase, social-democraţii din România nu au mai avut un lider de partid atât de puternic şi de influent. Lui Dragnea i s-a spus în multe feluri, că este dictator, că i se urcase la cap puterea, că i se dezvoltase un cult al personalităţii exagerat de mare. Da, aşa este. Liviu Dragnea era dictator, conducea cu mână forte partidul, dar performanţa unei formaţiuni politice aşa cum este PSD depinde de cât de puternic este liderul său.

2. DRAGNEA ERA PERICULOS LA PREZIDENŢIALE
Viitoarele alegeri prezidenţiale ne dezvăluie o cursă în care actualul preşedinte, Klaus Iohannis, este favorit cert. Liviu Dragnea era singurul care putea strânge acel electorat anti-Iohannis şi anti-stat paralel. Nu spun că Dragnea l-ar fi învins pe Iohannis, dar din acest moment, cum se spune în termeni fotbalistici, actualul şef al statului este cu poarta goală.

3. DRAGNEA ERA UN GHIMPE PENTRU UNIUNEA EUROPEANĂ
Alegerile europarlamentare ne arată o reconfigurare a polilor de putere în Uniunea Europeană, chiar dacă popularii europeni şi socialiştii (ambele partide europene îl urau pe Liviu Dragnea) controlează Parlamentul European. Nimeni de la Bruxelles nu îşi dorea ca la Bucureşti să există un fel de Salvini sau Viktor Orban. Şi aşa există deranj mare din cauza populiştilor europeni. România, cu potenţialul său economic şi demografic, nu trebuia să aibă un lider populist care să nu răspundă comenzilor venite de la Bruxelles. În niciun caz nu spun că în spatele condamnării lui Dragnea se află lideri importanţi ai UE, ci afirm cu tărie că la Comisia Europeană şi în alte instituţii europene ieri s-a desfăcut şampania.

4. DRAGNEA ŞI-A NEGOCIAT PROST LIBERTATEA
S-a scris şi s-a vorbit foarte mult despre faptul că în ultimii ani Liviu Dragnea şi-a negociat libertatea. S-a încercat asocierea lui Dragnea cu oameni din structurile de forţă al acestei ţări. Nu ştiu şi nici nu am dovezi să spun că Dragnea stătea la masă cu aceşti oameni care, din păcate, decid cine e băgat la închisoare şi cine nu. Cert este că Dragnea nu a dorit să mai negocieze nimic, cu toate riscurile posibile. Mai mult, în ultimii 3 ani, Dragnea a făcut deranj mare în 2 zone sensibile: justiţie şi servicii de informaţii. Iar când cele 2 entităţi îşi dau mâna nimeni nu scapă, indiferent cât de puternic te crezi în ţara asta. Dragnea se credea puternic, dar ştia că adevărata putere este în altă parte.

5. DRAGNEA E PREA MÂNDRU CA SĂ ACCEPTE O AŞA-ZISĂ „VINOVĂŢIE”
Nu ştiu ce conţine dosarul lui Dragnea, ce probe sau dovezi au avut judecătorii. Înţeleg însă că şansele liderului PSD de a scăpa de puşcărie depindeau de o recunoaştere a prejudiciului sau de o schimbare a încadrării juridice. Nici nu mai contează. Liviu Dragnea nu ar fi acceptat să recunoască fapte pe care nu le-a comis. Iar el ştia că nimeni şi nimic nu îl mai puteau scăpa de Rahova.

PS. Liviu Dragnea nu a avut nicio şansă într-o ţară plină de ură, ipocrizie şi foarte multă prostie!

BOMBA LUI DRAGNEA DIN SEARA ALEGERILOR – 3 scenarii care schimbă România

Liviu Dragnea s-a hotărât! Duminică seara, imediat după anunţarea primelor estimări legate de votul la europarlamentare şi referendum, va face marele anunţ. Nimeni nu ştie care este decizia iar asta generează foarte multe speculaţii şi controverse.

Decizia lui Dragnea este o ecuaţie cu multe necunoscute şi trebuie ţinut cont de contextul politic şi juridic. Nu este întâmplător că liderul PSD a ales seara de duminică pentru a face marele anunţ. Se aşteaptă rezultatele estimative de la europarlamentare şi referendum, iar a doua zi e foarte posibil să vină şi sentinţa de la Înalta Curte. În ciuda acestor necunoscute, Liviu Dragnea a luat deja decizia. Sunt cel puţin trei scenarii legate de decizie:

1. DRAGNEA CANDIDEAZĂ LA PREZIDENŢIALE
Pare să fie scenariul mult aşteptat de membrii PSD, dar dacă Liviu Dragnea va face acest anunţ înseamnă că are informaţii potrivit cărora instanţa de judecată îl va achita a doua zi. Pentru a putea candida, Dragnea nu trebuie să primească nici măcar o condamnare cu suspendare.

2. DRAGNEA NU CANDIDEAZĂ ŞI ÎL SUSŢINE PE TĂRICEANU
Este un scenariu luat deja în calcul şi asta presupune că preşedintele PSD nu ştie ce decizie vine de la Înalta Curte. Liviu Dragnea este un politician pragmatic, care măsoară de două ori înainte de a tăia. Nu este exclus să meargă pe anunţul că PSD îl va susţine pe Călin Popescu Tăriceanu la prezidenţiale, în ciuda orgoliilor din PSD, singurul şi marele obiectiv politic fiind înfrângerea lui Klaus Iohannis.

3. DRAGNEA SE RETRAGE DE LA ŞEFIA PSD
Este cel mai surprinzător scenariu, dar care va arunca în aer scena politică. Totul este calculat, iar dacă liderul PSD va face acest anunţ înseamnă că are în vedere toate consecinţele unui astfel de gest. Nu este exclus ca social-democraţii să fie conduşi o perioadă de un grup de lideri, sub forma unei conduceri colective, până la următorul congres. Liviu Dragnea este conştient că o retragere a sa de la conducerea partidului va avea consecinţe majore, dar nici nu poate pune partidul într-o situaţie extrem de dificilă în cazul unei condamnări.

Totul se joacă până duminică seară. Există însă o certitudine, faptul că PSD va câştiga europarlamentarele, dar nu este suficient pentru ca Liviu Dragnea să îşi anunţe candidatura la prezidenţiale. Ziua de luni este mai importantă decât seara de duminică!

Europarlamentarele, ultima carte pentru Klaus Iohannis

Ultimele săptămâni ne arată un preşedinte Klaus Iohannis extrem de activ pe scena politică, semn că rezultatul de la scrutinul pentru Parlamentul European, împreună cu rezultatul de la referendum, sunt vitale pentru viitorul său politic. Din anumite puncte de vedere, rezultatul europarlamentarelor este mai important decât ce se va întâmpla cu referendumul, care e clar că fost o manevră electorală ieftină în încercarea de a aduce la vot un plus de votanţi anti-PSD. Iar o manevră ieftină va avea consecinţe la fel de ieftine, fiind greu de crezut că oamenii care în mod tradiţional nu votează PSD se vor înghesui la urne, motivaţi decisiv de cele două întrebări absolut irelevante şi formulate destul de alambicat.

Preşedintele Klaus Iohannis ştie deja că mişcarea cu referendumul în aceeaşi zi cu europarlamentarele se îndreaptă deja către un eşec şi caută soluţii pentru a ieşi din situaţia neplăcută generată chiar de la Cotroceni. În condiţiile unui eşec la referendum, Klaus Iohannis îşi joacă ultima carte pentru a intra în cursa prezidenţială cu prima şansă, iar europarlamentarele pot fi o asemenea carte. Aşa se explică prezenţa preşedintelui Iohannis la mitingurile PNL, şeful statului sperând într-un rezultat bun din partea liberalilor.

Un eşec al PNL la europarlamentare va fi şi un eşec pentru Klaus Iohannis, care nu poate să se lanseze în cursa prezidenţială pentru un nou mandat alături şi susţinut oficial de un partid care nu ia la europarlamentare un scor de minim 26-27% din voturi. Este puţin oricum, dar orice scor obţinut de PNL sub 25% este un dezastru în primul rând pentru Iohannis.

Nu este exclus ca în cazul unui rezultat slab obţinut de liberali să asistăm la schimbări majore în zona opoziţiei politice, care să meargă de la schimbarea lui Ludovic Orban de la conducerea PNL până la o renunţare a lui Klaus Iohannis de a mai candida, dacă se va ajunge la concluzia că este atât de plafonat încât nu poate obţine un nou mandat la Palatul Cotroceni. Sunt atât de mari interesele interne, dar mai ales externe, ca PSD nu dea viitorul preşedintele al României, încât nu se va risca, mergând cu Iohannis drept candidat. 

Nici scorul obţinut de USR-PLUS nu trebuie ignorat, dar nu este foarte sigur că preşedintele Iohannis se va putea baza pe această structură politică în perspectiva prezidenţialelor. Este destul de probabil ca USR-PLUS să aibă propriul candidat la prezidenţiale şi abia în turul doi să meargă pe susţinerea lui Iohannis, dacă va rămâne candidat.

Tot un eşec major pentru Klaus Iohannis va fi şi un scor de peste 35% obţinut de PSD, indiferent de ce va face PNL. Dacă şi după întreaga operaţiune, coordonată de Iohannis şi alte structuri, prin care PSD şi Liviu Dragnea sunt demonizaţi, social democraţii vor obţine un rezultat mult mai mare decât ne este livrat de sondajele de opinie, atunci actualul preşedinte al României are o mare vină că nu a reuşit să facă din PSD un partid care să nu mai câştige lejer în alegeri. Nu este suficient să izolezi PSD pe plan extern, chiar dacă în acest caz operaţiunea aproape că a reuşit.

Ca să învingi PSD trebuie să o faci la urnele de vot din România, nu organizând summit-uri fastuoase, dar artificiale şi în niciun caz spunând că liderii PSD sunt hoţi şi penali, iar electoratul lor, extrem de disciplinat, este urât şi sărac.

BLESTEMUL ROMÂNIEI – „ciocanul” Timmermans şi „nicovala” Weber

Cu 25 de zile înainte de alegerile pentru Parlamentul European, situaţia politică este extrem de complicată, iar veştile pentru România nu sunt deloc cele pe care le aşteptăm. Marile blocuri politice europene, socialiştii şi popularii, cel mai probabil vor lua majoritatea voturilor şi vor trimite cei mai mulţi europarlamentari la Bruxelles şi Strasbourg. Încă nu este clar cât de mult vor reuşi partidele populiste europene să mobilizeze electoratul, dar este de aşteptat o creştere a procentului pentru aceste partide, în special în ţări ca Italia, Polonia, Ungaria, Finlanda, Spania, chiar şi în Germania.

Poate fi o veste bună pentru România faptul că socialiştii şi popularii europeni vor lua cele mai multe voturi, având în vedere că avem partide politice puternice reprezentante ale celor două mari formaţiuni europene. Şi aici mă refer la PSD şi PNL, care vor aduce procente importante socialiştilor, respectiv popularilor europeni. Lucrurile nu sunt însă deloc favorabile României pe termen scurt, ţinând cont că la butoanele celor două mari partide europene sunt oameni care nu agrează Guvernul de la Bucureşti.

Frans Timmermans, din partea socialiştilor şi Manfred Weber, din partea popularilor europeni, sunt cei doi favoriţi să preia conducerea Comisiei Europene. Va fi o competiţie între cei doi, iar România, din păcate, se află între ciocan şi nicovală. Niciunul dintre cei doi nu este apropiat de actuala conducere a României.

Socialistul Timmermans, despre care se spune că este omul de legătură al lui George Soros şi cel care a făcut cele mai importante acţiuni de lobby în Parlamentul European în favoarea miliardarului, nu a fost niciodată apropiat de PSD, mai ales de când partidul este condus de Liviu Dragnea.

Germanul Manfred Weber, susţinut puternic de cancelarul Angela Merkel la şefia Comisiei Europene, este principalul artizan al tăierii fondurilor europene pentru România, pe motiv de „încălcare a statului de drept”. Deşi este apropiat de actuala conducere a PNL şi, implicit, de preşedintele Klaus Iohannis, Weber pare la acest moment un adversar mult mai radical pentru Guvernul Dăncilă.

Următoarele luni vor aduce clarificări importante pe plan european, iar pentru România nu sunt veşti bune. Există chiar şi un scenariu de groază pentru PSD şi Liviu Dragnea, dacă lucrurile vor arăta în felul următor:

  • PREŞEDINTE COMISIA EUROPEANĂ: Frans Timmermans / Manfred Weber
  • PREŞEDINTE CONSILIUL EUROPEAN: Angela Merkel
  • PREŞEDINTE PARLAMENTUL EUROPEAN: Guy Verhofstadt
  • PROCUROR ŞEF EUROPEAN – Laura Codruţa Kovesi

Tăriceanu – o achitare cât un mandat de preşedinte al României

Achitarea definitivă a preşedintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, în dosarul în care era acuzat de mărturi mincinoasă, nu este neapărat o surpriză având în vedere cât de subţire era dosarul instrumentat de DNA. Era aproape imposibil ca procurorii să vină cu ceva în plus, care să fie devastator pentru liderul ALDE şi astfel să obţină condamnarea sa.

Este încă o dovadă a modului total neprofesionist în care se fac dosarele penale, mai ales când sunt vizate personalităţi cu miză politică importantă. Iar Călin Popescu Tăriceanu era „prada” perfectă pentru DNA şi pentru statul paralel. Este un om politic cu notorietate, este al doilea om în stat, este liderul unuia dintre cele două partide aflate la guvernare şi, mai ales, este unul dintre favoriţii în cursa pentru prezidenţiale. Alături de liderul PSD, Liviu Dragnea, Tăriceanu este personajul politic vânat cu predilecţie de procurori.

Decizia în cazul lui Călin Popescu Tăriceanu poate fi văzută ca o surpriză ţinând cont de contextul politic în care vine. Pe 26 mai avem alegerile europarlamentare, iar ALDE este un partid care va conta. La sfârşitul anului vom avea alegeri prezidenţiale, iar Tăriceanu este în primii trei favoriţi să câştige cursa electorală.

Prin decizia de achitare definitivă, liderul ALDE îşi consolidează poziţia de principal contracandidat al lui Klaus Iohannis. Poate o să surprindă ce o să spun dar, la ora actuală, PSD este partidul care pierde în urma deciziei în cazul lui Tăriceanu. PSD nu are un candidat oficial la prezidenţiale şi, la cât de orgolioşi sunt social-democraţii, este foarte greu de crezut că vor da buzna la urne să îl voteze pe Tăriceanu.

Poate că undeva, în laboratoarele care fac şi desfac jocurile politice în ţara asta, se doreşte cu orice preţ o finală Iohannis – Tăriceanu la prezidenţiale, scopul principal fiind scoaterea din joc a PSD şi a electoratului său disciplinat.

Decizia definitivă şi în cazul lui Liviu Dragnea va confirma sau nu spusele mele legate de finala prezidenţială care ni se pregăteşte.

3 motive pentru care Dragnea trebuie neapărat condamnat

Marea agitaţie în jurul procesului preşedintelui PSD, Liviu Dragnea, se poate explica prin miza uriaşă a ceea ce urmează după decizia finală. Iar miza a crescut foarte mult după alegerile parlamentare de la sfârşitul anului 2016, când Liviu Dragnea a reuşit să aducă PSD unul dintre cele mai bune rezultate electorale din istorie. Evident că acel rezultat nu va mai fi repetat şi la europarlamentare, dar PSD porneşte în continuare cu prima şansă la viitoarele alegeri.

De altfel, nu este întâmplător aleasă data de 20 mai pentru pronunţare, în condiţiile în care pe 26 mai se dă votul la europarlamentare. Pe termen scurt, o condamnare cu executare pentru Dragnea va victimiza PSD, care cel mai probabil va lua un plus de 5-10 procente. Miza condamnării este însă pe termen lung şi are 3 posibile explicaţii:

1. ALEGERILE PREZIDENŢIALE: o condamnare îl scoate definitiv pe Dragnea din cursa pentru prezidenţiale; dacă însă liderul PSD va fi achitat atunci va deveni favorit să câştige cursa pentru Palatul Cotroceni. Aşa se explică şi incertitudinea PSD în a-şi desemna un candidat la prezidenţiale.

2. REAŞEZAREA POLILOR DE PUTERE ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ: alegerile pentru Parlamentul European vor aduce modificări importante pe scena politică europeană, dominată până de curând de popularii europeni şi de socialişti. Lucrurile se vor schimba în acest an din cauza valul destul de însemnat de naţionalişti şi populişti care câştigă teren în ţări importante din Europa. Liviu Dragnea este o miză şi din acest punct de vedere, ţinând cont de poziţiile sale categorice împotriva actualei conduceri a Comisiei Europene. Este foarte important cine va conduce în perioada următoare unul dintre cele mai mari partidele social-democrate din Europa, iar la Bruxelles sunt foarte mulţi oameni cu influenţă care ar dori să scape de Liviu Dragnea.

3. CONSERVAREA STATULUI PARALEL: s-a tot spus despre liderul PSD că şi-a negociat libertatea cu acea parte a statului paralel care ia marile decizii în zona justiţiei; nimeni din sfera de influenţă a statului paralel nu îl doreşte pe Dragnea în libertate, pentru că ştiu ce se va întâmpla dacă se va ajunge la achitare. Liviu Dragnea nu uită, nu iartă şi nu va ezita să se răzbune, mai ales că acum îşi joacă una din ultimele cărţi ale supravieţuirii sale în politică.

Lazăr, agentul electoral al PSD

Încă nu a început oficial campania electorală pentru alegerile europarlamentare, dar PSD beneficiază deja de un ajutor nesperat venit chiar de unde se aştepta cel mai puţin. Majoritatea liderilor PSD fie au fost urmăriţi penal, fie au condamnări în diferite dosare, fie au fost chemaţi la o „discuţie” de către procurori. Ajutorul nesperat pentru PSD în prag de campanie electorală vine chiar de la şeful procurorilor din România.

Cu fiecare zi în care Augustin Lazăr refuză să demisioneze şi are apariţii penibile în mass-media, PSD câştigă puncte electorale fără să facă mari eforturi. Tăcerea suspectă, dar uşor de înţeles, a preşedintelui Klaus Iohannis în cazul lui Augustin Lazăr nu face decât să ajute PSD. Nici măcar referendumul susţinut şi promovat destul de agresiv de Iohannis şi aliaţii politici nu poate să acopere scandalul legat de trecutul tenebros al procurorului Lazăr.

Cum să vii şi să promovezi un referendum pe teme de justiţie când tu, în calitate de şef al statului, te faci că nu vezi pe cine susţii în cea mai înaltă funcţie a Parchetului General? La fel a făcut Klaus Iohannis şi în cazul Laurei Codruţa Kovesi, dar acum lucrurile sunt parcă şi mai grave.

În fiecare zi apar mărturii ale oamenilor care au trecut prin calvarul puşcăriilor comuniste, care povestesc cât de important era rolul lui Augustin Lazăr în acele vremuri şi cât rău a făcut personajul ajuns efemer dar nu întâmplător în funcţia de Procuror General al României.

Fiecare zi în care Augustin Lazăr rămâne în fruntea Parchetului este o dramă pentru imaginea României, o pierdere pentru capitalul electoral al preşedintelui Iohannis şi un câştig gratuit pentru PSD, care şi-a găsit un agent electoral perfect.