MENIU

ANALIZĂ! Klaus Iohannis joacă ultima carte

Prima parte a anului electoral 2019 ne arată un Klaus Iohannis mult mai activ decât a fost în toţi cei 5 ani de mandat, în care a preferat o atitudine destul de pasivă şi, de cele mai multe ori, a reacţionat la diverse evenimente. Sunt puţine situaţii în acest mandat, în care Iohannis să fi venit cu iniţiative prin care să marcheze puncte electorale decisive.

Principalul obiectiv al mandatului de preşedinte al lui Klaus Iohannis a fost şi rămâne obţinerea unui al doilea mandat. Lucrurile sunt clare din acest punct de vedere. Nici nu mai contează ce a fost în aceşti 5 ani. Contează doar ca actualul preşedinte să mai rămână încă un mandat la Palatul Cotroceni.

Klaus Iohannis şi-a început mandatul cocoţat pe un val de simpatie de care nu a ştiut prea bine să profite. A avut un moment, după nenorocirea de la Colectiv, în care a preluat iniţiativa politică, dar a eşuat lamentabil venind cu Guvernul tehnocrat condus de Dacian Cioloş. Acesta este marele eşec al mandatului preşedintelui Iohannis, care a dus şi la o victorie istorică a PSD la alegerile parlamentare de la sfârşitul lui 2016.

În ultimii 2 ani, Klaus Iohannis nu a mai reuşit să iasă în evidenţă prin iniţiative politice majore. Sugestiv pentru cei 5 ani de mandat pentru Klaus Iohannis este că acesta a evitat să iasă în mass-media cu un interviu adevărat la una din marile televiziuni de ştiri din România. Este un mare semn de slăbiciune pentru Klaus Iohannis.

Singura sa strategie este să se poziţioneze împotriva PSD, să critice şi să blocheze tot ce vine de la Guvern. Cam puţin pentru a obţine încă un mandat.

Acum a apărut chestiunea referendumului, care nu vine ca o iniţiativă din partea Palatului Cotroceni. Marele merit pentru referendumul pe teme de justiţie îl are USR, împreună cu #Rezist. Preşedintele Iohannis nu a făcut decât să se alăture iniţiativei, sfătuit probabil că este ultima şansă să fie reales la prezidenţiale. Aşa se explică ultimele ieşiri ale preşedintelui Iohannis, care are însă o mare problemă.

Pe de o parte, Iohannis trebuie să dea satisfacţie USR/#Rezist, care deja au început să mârâie că nu mai este nevoie să fie consultat din nou Parlamentul pentru tema referendumului.

Pe de altă parte, Klaus Iohannis, deşi e candidatul oficial al PNL la prezidenţiale, nu pare să se bucure de sprijinul total al aleşilor locali liberali, care au simţit apropierea acestuia mai degrabă de USR şi Cioloş.

În aceste condiţii, de eşecul/succesul referendumului va depinde în mare parte un nou mandat de preşedinte pentru Klaus Iohannis.

Iohannis, atacat dur de la vârful CSM

Preşedintele CSM, judecătorul Lia Savonea, lansează un atac extrem de dur la adresa preşedintelui Klaus Iohannis, în urma consultărilor de la Cotroceni pe tema situaţiei din justiţiei.

„Apel public al Președintelui Consiliului Superior al Magistraturii pentru respectarea independenței justiției

În calitate de Președinte al Consiliului Superior al Magistraturii și în considerarea principiului cooperării loiale între puterile statului, în data de 27.03.2019 am dat curs invitației Președintelui României de a participa la o întâlnire pe tema situației actuale din sistemul judiciar, întâlnire ce a avut loc la Palatul Cotroceni.

Temeiul invitației Președintelui României a vizat „modificările recente și succesive aduse legilor justiției, ce au generat reacții atât în plan intern, cât și european”, iar, în deschiderea întâlnirii, a precizat că acţionează ca mediator la această dezbatere. Cu toate acestea, a rezultat că dispoziţiile art. 80 alin. 2 teza finală din Constituția României, ce prevăd că „Președintele exercită funcția de mediere între puterile statului”, ar fi determinat, cu necesitate, o altă configurare a cadrului întâlnirii, iar nu doar între instituţiile din cadrul autorităţii judecătoreşti, asociaţiile profesionale ale magistraţilor şi ONG-uri.

Dezbaterea propusă pentru ziua de ieri nu rezolvă problemele justiţiei care sunt complexe, recurente și constante în timp, iar cadrul în care întâlnirea a avut loc nu era cel menit să realizeze acest deziderat, ci dimpotrivă, față de momentul ales, respectiv în campanie electorală, există riscul ca justiția să fie folosită în scop politic. Resping categoric asocierea imaginii justiției cu activitatea politică, precum și orice încercare de a fi utilizate nevoile justiției în scop politic.

Procedând în această modalitate sunt subminate autoritatea și rolul constituțional al Consiliului Superior al Magistraturii, organism ce reprezintă cadrul legitim de dezbatere a problemelor și nevoilor justiției de către reprezentanții magistraților, cu participarea asociațiilor profesionale ale magistraților ori a magistraților în mod individual.

În calitate de Președinte al Consiliului Superior al Magistraturii subliniez că în conformitate cu dispozițiile art. 133 alin. 1 și art. 134 alin. 4 din Constituția României, Consiliul Superior al Magistraturii este autoritatea care îndeplinește atribuțiile constituționale și legale de garant al independenței justiției și reamintesc înalților reprezentanți ai statului că respectarea principiului separației puterilor în stat și al cooperării loiale impune, înainte de toate, respect reciproc și responsabilitate.

ANALIZĂ ELECTORALĂ! Lista europarlamentarilor din România care intră în Parlamentul European

Prezenta simulare electorală privind lista europarlamentarilor din România care vor prinde un loc în Parlamentul European are la bază câteva criterii:

  • o prezenţă la vot de minim 30%
  • îndeplinirea pragului electoral de 5%
  • ultimele sondaje de opinie la nivel naţional

PSD – 11-12 europarlamentari

  1. Rovana Plumb
  2. Carmen Avram
  3. Claudiu Manda
  4. Chris Terhes
  5. Dan Nica
  6. Maria Grapini
  7. Tudor Ciuhodaru
  8. Dragoş Benea
  9. Victor Negrescu
  10. Andi Cristea
  11. Natalia Intotero
  12. Gabriela Zoană

PNL – 7-8 europarlamentari

  1. Rareş Bogdan
  2. Mircea Hava
  3. Siegfried Mureşan
  4. Vasile Blaga
  5. Adina Vălean
  6. Daniel Buda
  7. Dan Motreanu
  8. Gheorghe Falcă

USR-PLUS – 4-5 europarlamentari

  1. Dacian Cioloş
  2. Cristian Ghinea
  3. Dragoş Pîslaru
  4. Clotilde Armand
  5. Dragoş Tudorache

ALDE – 3-4 europarlamentari

  1. Norica Nicolai
  2. Daniel Barbu
  3. Renate Weber
  4. Ovidiu Silaghi

UDMR – 1-2 europarlamentari

  1. Iuliu Winkler
  2. Vincze Lorant

PRO România – 1-2 europarlamentari

  1. Victor Ponta
  2. Corina Creţu

PMP – 1 europarlamentar

  1. Traian Băsescu

PS! Simularea nu ia în calcul posibila redistribuire a mandatelor!

ANALIZĂ! Iohannis, sfâşiat între PNL şi USR-Cioloş

Preşedintele Klaus Iohannis îşi joacă una din ultimele cărţi în cursa pentru obţinerea unui nou mandat la Cotroceni. A fi sau a nu fi referendum pe justiţie în ziua europarlamentarilor e marea miză la care se lucrează în laboratoarele celor care îl mai vor pe Iohannis încă cinci ani în fruntea statului român.

Lucrurile nu sunt deloc simple pentru Klaus Iohannis, care trebuie să spună clar dacă vom avea referendum în ziua europarlamentarelor sau e doar o discuţie pentru a testa piaţa şi reacţiile politice. Deşi este candidatul oficial la prezidenţiale din partea PNL, iniţiativa lui Iohannis nu este văzută prea bine în rândurile liberalilor, care şi-au făcut un calcul simplu. Tema referendumului nu avantajează PNL, ci mai degrabă USR şi zona #Rezist. Inclusiv Klaus Iohannis ştie acest lucru şi nu vrea să-i supere nici pe unii, nici pe ceilalţi.

Preşedintele Klaus Iohannis are nevoie de maşina de vot a PNL, formată din primari şi structuri teritoriale, mult mai bine organizate decât USR-Cioloş. În acelaşi timp, Iohannis ştie că există un electorat de dreapta care de obicei nu vine la vot decât în momente emoţionale puternice. Ăsta e electoratul de tip USR-Cioloş-#Rezist.

Klaus Iohannis este prins la mijloc în acest moment şi, cel mai probabil, vor urma negocieri în trei pentru a se ajunge la un numitor comun. Nu este exclus să vedem o alianţă pre-electorală între PNL şi USR-Cioloş, deşi animozităţile între cele două tabere sunt foarte mari. Iohannis poate fi mediator la viitoarele negocieri, pentru că are nevoie de ambele electorate.

Pe fond, a face referendum pe o temă populistă cum este justiţia exact în ziua unui scrutin electoral e o încercare de manipulare, prin care se doreşte păcălirea celor care vin la vot. Cei care au astfel de iniţiative nu înţeleg că totul se va întoarce împotriva clasei politice, iar prezenţa la vot va fi şi mai redusă în viitorul apropiat. Oamenii nu pot fi păcăliţi la infinit!

VIDEO! LIVIU DRAGNEA, ÎNTRE APRECIERE ŞI DEMONIZARE

Liviu Dragnea, liderul celui mai mare partid din România, considerat drept cel mai influent politician al momentului, se află în centrul unei adevărate campanii care îmbină toate elementele manipulării politice.

Preşedintele PSD, despre care se spune că este omul care conduce de fapt România, este contestat de adversarii politici şi apreciat de propriul partid.

După alegerile parlamentare din decembrie 2016, Liviu Dragnea se află în centrul unei adevărate campanii, prin care se doreşte crearea unei imagini negative. Se spune despre Liviu Dragnea că este dictator, că ia decizii de unul singur sau se consultă cu doi-trei oameni apropiaţi, că este răzbunător cu cei care îi contestă. Despre problemele penale nici nu mai are rost să amintim. Totul pare să fie făcut ca la manual.

Multe din aspectele teoretice se regăsesc şi în practică, în special în ultimii 3 ani şi îl vizează direct pe liderul PSD.

Nu spun că se încearcă demonizarea lui Liviu Dragnea, dar tehnici de demonizare se aplică în mod real.

Din moment ce un un popor este supus prelucrării ideologice şi psihologice cu scopul de a i se cultiva ura faţă de un „duşman”, acel popor începe să gândească conform unei matrice simple „noi” vs. „ei”.

Tot ce vine de la „ai noştri” – e bine, tot ce vine de la „ai lor” – e rău. Aşa se ajunge foarte uşor la fanatismul de grup, care se exprimă simplu şi superficial: nu există adevăruri, există un singur „adevăr”.

Întrebarea este: mai poate fi scoasă demonizarea din politica românească?

Dragnea şi PSD nu-şi permit să-l mazilească din funcţie pe Tudorel Toader

Intenţia PSD de a-l schimba din funcţia de ministru al Justiţiei pe Tudorel Toader este văzută de foarte multă lume ca un act sinucigaş, având în vedere că ministrul Tudorel are o imagine foarte bună, iar activitatea sa la minister este apreciată. Pare însă că nu e de ajuns pentru o parte a conducerii PSD în frunte cu liderul Liviu Dragnea.

Îşi permite PSD să-l schimbe pe Tudorel Toader?

La prima vedere, calculele celor din Kiseleff sunt destul de simple: îl remaniază pe Toader sau îl forţează să demisioneze, iar în paralel vor acoperi evenimentul cu o perdea de fum, astfel încât să nu se vorbească doar despre Tudorel Toader. Este metoda clasică de a distrage atenţia de la ceva ce nu te avantajează.
Pentru că este evident că schimbarea lui Toader nu aduce, pe termen scurt, puncte electorale PSD. Până una-alta, Tudorel Toader a făcut deranj mare în interiorul sistemului de justiţie. Faptul că Laura Codruţa Kovesi nu mai este la şefia DNA i se datorează lui Tudorel Toader. Iar asta ştie chiar şi Liviu Dragnea. Toate modificările la legile justiţiei care, după cum se vede, deranjează o parte a magistraţilor, sunt asumate şi promovate de Tudorel Toader. S-a încercat şi înlăturarea lui Augustin Lazăr de la conducerea Parchetului General, dar nu este vina lui Toader că Lazăr încă este la butoane.
Poate că ministrul Tudorel Toader are ritmul său de a lucra şi de a lua decizii, dar aşa ne-a obişnuit: măsoară de două ori şi taie o singură dată. E mai bine aşa, decât să măsori de când eşti la guvernare şi să nu tai niciodată.

Sunt voci care spun că Tudorel Toader are propria agendă şi că toate acţiunile sale sunt calculate conform acestei agende. Nu ştiu dacă este aşa sau nu dar, cu siguranţă, lucrurile s-au schimbat în justiţie de când a venit Tudorel Toader. Iar acesta nu poate să facă totul de unul singur.

PSD îl poate schimba din funcţie pe Tudorel Toader, dar ce pune în loc? În plus, preşedintele Klaus Iohannis abia aşteaptă mişcarea PSD pentru a se opune unei alte nominalizări.
Dacă PSD vrea să-i ridice mingea la fileu lui Iohannis, ăsta e un moment bun. În rest, fără Toader la justiţie, PSD îşi pierde o parte din busolă!

ANALIZĂ! Cum stau favoriţii momentului la prezidenţiale


SCURTE CONCLUZII:

  • Analiza foloseşte date publicate de CURS în 2018 şi la începutul lui 2019
  • Preşedintele Klaus Iohannis se menţine în marja unui procent de 40%, cu tendinţă de creştere în urma poziţionării conflictuale faţă de PSD
  • Călin Popescu Tăriceanu se află pe un trend uşor descendent, explicabil prin asocierea acestuia cu guvernarea, dar şi din cauza instalării unei etichete negative de „etern candidat la prezidenţiale”.
  • Liviu Dragnea, atât de contestat, creşte uşor dar sigur, tendinţa fiind de a-l depăşi pe Tăriceanu la intenţia de vot. Dragnea va schimba strategia în perioada următoare, va merge prin ţară, va comunica mai mult, lucru care se va simţi şi în sondaje.
  • Dacian Cioloş pierde teren, lucru ştiut de acesta în momentul în care a decis să se agaţe de USR pentru europarlamentare. Alianţa cu USR este un fel de colac de salvare pentru Cioloş, care nu putea confirma de poziţia de şef al unui partid care practic nu exista.

ÎNCEPE CAMPANIA! Replici incredibile între Dragnea şi Ponta

LIVIU DRAGNEA: „Nu cred că aici în Caraș acel partid care este construit, gândit și conceput de securiști, așa cum a fost conceput și alt partid. Au încercat orice cu noi, să mă închidă, să mă amenințe, mi-au presat copiii și îi amenință în continuare, nu a ținut. Și-au dat seama că nu merge numai din interior și au descoperit niște acoperiți, care au început să devină dintr-o dată supărați. (…) Să revenim la băieții din partid care au devenit dintr-o dată supărați. Eu le transmit ceva, până acum au zburdat, au postat, noi nu ne-am ocupat de ei. O să ne ocupăm de ei. O să vorbim despre câți masoni sunt în acel partid, câți securiști, ce afaceri se învârt, și despre vedetele care se urcă pe niște liste și despre foști prim-miniștri care acum sunt plus, minus. Românii vor să știe adevărul”.

VICTOR PONTA: „Noi suntem alături şi împreună cu oamenii (Dragnea ne înjură pentru asta – şi rămâne cu hoţii, analfabeţii şi securiştii lui)! (…) Este un moment al adevărului: Dragnea şi gaşca lui de mafioţi nu se mai ascund şi nu mai au teamă – anunţă că “se ocupă el de noi” / ieri noi am fost pe stradă alături de oameni – el a mers câţiva paşi la Reşiţa şi a văzut cătuşele / frica l-a făcut să spună în sfârşit adevărul; iar noi îi aducem aminte Mafiotului înţelepciunea românească “de ce îţi e frică nu scapi”!