MENIU

5 motive pentru care Dragnea este la puşcărie

Am scris pe 16 aprilie 2019 despre cele 3 motive pentru care Liviu Dragnea trebuie neapărat condamnat. Aşa cum se aştepta multă lume, dar mai ales îşi dorea şi mai multă lume, liderul PSD a fost întemniţat la Rahova. Nu discut acum despre situaţia absolut aberantă şi nocivă de a te bucura că un om a fost băgat la închisoare. S-a scris deja destul de mult pe tema asta. Spun doar atât: SUNTEM O ŢARĂ CARE NU SE MAI FACE BINE!

Revenind la felul în care Liviu Dragnea a ajuns să treacă de la faza de „cel mai puternic om din România” la „cel mai important puşcăriaş din România” trebuie spus de la început că există mai multe motive care, analizându-le, putem înţelege mai uşor cum s-a ajuns să îl vedem pe liderul PSD în duba poliţiei mergând spre Rahova.

1. DRAGNEA ERA MULT PREA PUTERNIC
Probabil că de la Ion Iliescu şi Adrian Năstase, social-democraţii din România nu au mai avut un lider de partid atât de puternic şi de influent. Lui Dragnea i s-a spus în multe feluri, că este dictator, că i se urcase la cap puterea, că i se dezvoltase un cult al personalităţii exagerat de mare. Da, aşa este. Liviu Dragnea era dictator, conducea cu mână forte partidul, dar performanţa unei formaţiuni politice aşa cum este PSD depinde de cât de puternic este liderul său.

2. DRAGNEA ERA PERICULOS LA PREZIDENŢIALE
Viitoarele alegeri prezidenţiale ne dezvăluie o cursă în care actualul preşedinte, Klaus Iohannis, este favorit cert. Liviu Dragnea era singurul care putea strânge acel electorat anti-Iohannis şi anti-stat paralel. Nu spun că Dragnea l-ar fi învins pe Iohannis, dar din acest moment, cum se spune în termeni fotbalistici, actualul şef al statului este cu poarta goală.

3. DRAGNEA ERA UN GHIMPE PENTRU UNIUNEA EUROPEANĂ
Alegerile europarlamentare ne arată o reconfigurare a polilor de putere în Uniunea Europeană, chiar dacă popularii europeni şi socialiştii (ambele partide europene îl urau pe Liviu Dragnea) controlează Parlamentul European. Nimeni de la Bruxelles nu îşi dorea ca la Bucureşti să există un fel de Salvini sau Viktor Orban. Şi aşa există deranj mare din cauza populiştilor europeni. România, cu potenţialul său economic şi demografic, nu trebuia să aibă un lider populist care să nu răspundă comenzilor venite de la Bruxelles. În niciun caz nu spun că în spatele condamnării lui Dragnea se află lideri importanţi ai UE, ci afirm cu tărie că la Comisia Europeană şi în alte instituţii europene ieri s-a desfăcut şampania.

4. DRAGNEA ŞI-A NEGOCIAT PROST LIBERTATEA
S-a scris şi s-a vorbit foarte mult despre faptul că în ultimii ani Liviu Dragnea şi-a negociat libertatea. S-a încercat asocierea lui Dragnea cu oameni din structurile de forţă al acestei ţări. Nu ştiu şi nici nu am dovezi să spun că Dragnea stătea la masă cu aceşti oameni care, din păcate, decid cine e băgat la închisoare şi cine nu. Cert este că Dragnea nu a dorit să mai negocieze nimic, cu toate riscurile posibile. Mai mult, în ultimii 3 ani, Dragnea a făcut deranj mare în 2 zone sensibile: justiţie şi servicii de informaţii. Iar când cele 2 entităţi îşi dau mâna nimeni nu scapă, indiferent cât de puternic te crezi în ţara asta. Dragnea se credea puternic, dar ştia că adevărata putere este în altă parte.

5. DRAGNEA E PREA MÂNDRU CA SĂ ACCEPTE O AŞA-ZISĂ „VINOVĂŢIE”
Nu ştiu ce conţine dosarul lui Dragnea, ce probe sau dovezi au avut judecătorii. Înţeleg însă că şansele liderului PSD de a scăpa de puşcărie depindeau de o recunoaştere a prejudiciului sau de o schimbare a încadrării juridice. Nici nu mai contează. Liviu Dragnea nu ar fi acceptat să recunoască fapte pe care nu le-a comis. Iar el ştia că nimeni şi nimic nu îl mai puteau scăpa de Rahova.

PS. Liviu Dragnea nu a avut nicio şansă într-o ţară plină de ură, ipocrizie şi foarte multă prostie!

Tăriceanu – o achitare cât un mandat de preşedinte al României

Achitarea definitivă a preşedintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, în dosarul în care era acuzat de mărturi mincinoasă, nu este neapărat o surpriză având în vedere cât de subţire era dosarul instrumentat de DNA. Era aproape imposibil ca procurorii să vină cu ceva în plus, care să fie devastator pentru liderul ALDE şi astfel să obţină condamnarea sa.

Este încă o dovadă a modului total neprofesionist în care se fac dosarele penale, mai ales când sunt vizate personalităţi cu miză politică importantă. Iar Călin Popescu Tăriceanu era „prada” perfectă pentru DNA şi pentru statul paralel. Este un om politic cu notorietate, este al doilea om în stat, este liderul unuia dintre cele două partide aflate la guvernare şi, mai ales, este unul dintre favoriţii în cursa pentru prezidenţiale. Alături de liderul PSD, Liviu Dragnea, Tăriceanu este personajul politic vânat cu predilecţie de procurori.

Decizia în cazul lui Călin Popescu Tăriceanu poate fi văzută ca o surpriză ţinând cont de contextul politic în care vine. Pe 26 mai avem alegerile europarlamentare, iar ALDE este un partid care va conta. La sfârşitul anului vom avea alegeri prezidenţiale, iar Tăriceanu este în primii trei favoriţi să câştige cursa electorală.

Prin decizia de achitare definitivă, liderul ALDE îşi consolidează poziţia de principal contracandidat al lui Klaus Iohannis. Poate o să surprindă ce o să spun dar, la ora actuală, PSD este partidul care pierde în urma deciziei în cazul lui Tăriceanu. PSD nu are un candidat oficial la prezidenţiale şi, la cât de orgolioşi sunt social-democraţii, este foarte greu de crezut că vor da buzna la urne să îl voteze pe Tăriceanu.

Poate că undeva, în laboratoarele care fac şi desfac jocurile politice în ţara asta, se doreşte cu orice preţ o finală Iohannis – Tăriceanu la prezidenţiale, scopul principal fiind scoaterea din joc a PSD şi a electoratului său disciplinat.

Decizia definitivă şi în cazul lui Liviu Dragnea va confirma sau nu spusele mele legate de finala prezidenţială care ni se pregăteşte.

Iohannis, atacat dur de la vârful CSM

Preşedintele CSM, judecătorul Lia Savonea, lansează un atac extrem de dur la adresa preşedintelui Klaus Iohannis, în urma consultărilor de la Cotroceni pe tema situaţiei din justiţiei.

„Apel public al Președintelui Consiliului Superior al Magistraturii pentru respectarea independenței justiției

În calitate de Președinte al Consiliului Superior al Magistraturii și în considerarea principiului cooperării loiale între puterile statului, în data de 27.03.2019 am dat curs invitației Președintelui României de a participa la o întâlnire pe tema situației actuale din sistemul judiciar, întâlnire ce a avut loc la Palatul Cotroceni.

Temeiul invitației Președintelui României a vizat „modificările recente și succesive aduse legilor justiției, ce au generat reacții atât în plan intern, cât și european”, iar, în deschiderea întâlnirii, a precizat că acţionează ca mediator la această dezbatere. Cu toate acestea, a rezultat că dispoziţiile art. 80 alin. 2 teza finală din Constituția României, ce prevăd că „Președintele exercită funcția de mediere între puterile statului”, ar fi determinat, cu necesitate, o altă configurare a cadrului întâlnirii, iar nu doar între instituţiile din cadrul autorităţii judecătoreşti, asociaţiile profesionale ale magistraţilor şi ONG-uri.

Dezbaterea propusă pentru ziua de ieri nu rezolvă problemele justiţiei care sunt complexe, recurente și constante în timp, iar cadrul în care întâlnirea a avut loc nu era cel menit să realizeze acest deziderat, ci dimpotrivă, față de momentul ales, respectiv în campanie electorală, există riscul ca justiția să fie folosită în scop politic. Resping categoric asocierea imaginii justiției cu activitatea politică, precum și orice încercare de a fi utilizate nevoile justiției în scop politic.

Procedând în această modalitate sunt subminate autoritatea și rolul constituțional al Consiliului Superior al Magistraturii, organism ce reprezintă cadrul legitim de dezbatere a problemelor și nevoilor justiției de către reprezentanții magistraților, cu participarea asociațiilor profesionale ale magistraților ori a magistraților în mod individual.

În calitate de Președinte al Consiliului Superior al Magistraturii subliniez că în conformitate cu dispozițiile art. 133 alin. 1 și art. 134 alin. 4 din Constituția României, Consiliul Superior al Magistraturii este autoritatea care îndeplinește atribuțiile constituționale și legale de garant al independenței justiției și reamintesc înalților reprezentanți ai statului că respectarea principiului separației puterilor în stat și al cooperării loiale impune, înainte de toate, respect reciproc și responsabilitate.

Kovesi, din nou în faţa anchetatorilor

Laura Codruţa Kovesi a fost audiată, din nou, la Secţia specială de investigare a magistraţilor. Fostului procuror-şef DNA i-au fost deschise două dosare de către procurorii acestei structuri, cel referitor la aducerea în ţară a lui Nicolae Popa şi cel privindu-i pe procurorii DNA Ploieşti.

Secţia de investigare a infracţiunilor din Justiţie i-a deschis un prim dosar Laurei Codruţa Kovesi în decembrie 2018, după ce fostul deputat Sebastian Ghiţă a acuzat-o că i-ar fi cerut bani pentru plata avionului cu care urma să fie adus în ţară Nicolae Popa din Indonezia, în 2011. Laura Codruţa Kovesi era la acea vreme procuror general al României, iar Nicolae Popa fusese definitiv condamnat la 10 ani şi 4 luni de închisoare în dosarul FNI. În această cauză, fostul procuror-şef DNA este urmărit penal pentru luare de mită, mărturie mincinoasă şi abuz în serviciu. Procurorul de caz al acestei cauze este Adina Florea.

VIDEO! LIVIU DRAGNEA, ÎNTRE APRECIERE ŞI DEMONIZARE

Liviu Dragnea, liderul celui mai mare partid din România, considerat drept cel mai influent politician al momentului, se află în centrul unei adevărate campanii care îmbină toate elementele manipulării politice.

Preşedintele PSD, despre care se spune că este omul care conduce de fapt România, este contestat de adversarii politici şi apreciat de propriul partid.

După alegerile parlamentare din decembrie 2016, Liviu Dragnea se află în centrul unei adevărate campanii, prin care se doreşte crearea unei imagini negative. Se spune despre Liviu Dragnea că este dictator, că ia decizii de unul singur sau se consultă cu doi-trei oameni apropiaţi, că este răzbunător cu cei care îi contestă. Despre problemele penale nici nu mai are rost să amintim. Totul pare să fie făcut ca la manual.

Multe din aspectele teoretice se regăsesc şi în practică, în special în ultimii 3 ani şi îl vizează direct pe liderul PSD.

Nu spun că se încearcă demonizarea lui Liviu Dragnea, dar tehnici de demonizare se aplică în mod real.

Din moment ce un un popor este supus prelucrării ideologice şi psihologice cu scopul de a i se cultiva ura faţă de un „duşman”, acel popor începe să gândească conform unei matrice simple „noi” vs. „ei”.

Tot ce vine de la „ai noştri” – e bine, tot ce vine de la „ai lor” – e rău. Aşa se ajunge foarte uşor la fanatismul de grup, care se exprimă simplu şi superficial: nu există adevăruri, există un singur „adevăr”.

Întrebarea este: mai poate fi scoasă demonizarea din politica românească?

Dragnea şi PSD nu-şi permit să-l mazilească din funcţie pe Tudorel Toader

Intenţia PSD de a-l schimba din funcţia de ministru al Justiţiei pe Tudorel Toader este văzută de foarte multă lume ca un act sinucigaş, având în vedere că ministrul Tudorel are o imagine foarte bună, iar activitatea sa la minister este apreciată. Pare însă că nu e de ajuns pentru o parte a conducerii PSD în frunte cu liderul Liviu Dragnea.

Îşi permite PSD să-l schimbe pe Tudorel Toader?

La prima vedere, calculele celor din Kiseleff sunt destul de simple: îl remaniază pe Toader sau îl forţează să demisioneze, iar în paralel vor acoperi evenimentul cu o perdea de fum, astfel încât să nu se vorbească doar despre Tudorel Toader. Este metoda clasică de a distrage atenţia de la ceva ce nu te avantajează.
Pentru că este evident că schimbarea lui Toader nu aduce, pe termen scurt, puncte electorale PSD. Până una-alta, Tudorel Toader a făcut deranj mare în interiorul sistemului de justiţie. Faptul că Laura Codruţa Kovesi nu mai este la şefia DNA i se datorează lui Tudorel Toader. Iar asta ştie chiar şi Liviu Dragnea. Toate modificările la legile justiţiei care, după cum se vede, deranjează o parte a magistraţilor, sunt asumate şi promovate de Tudorel Toader. S-a încercat şi înlăturarea lui Augustin Lazăr de la conducerea Parchetului General, dar nu este vina lui Toader că Lazăr încă este la butoane.
Poate că ministrul Tudorel Toader are ritmul său de a lucra şi de a lua decizii, dar aşa ne-a obişnuit: măsoară de două ori şi taie o singură dată. E mai bine aşa, decât să măsori de când eşti la guvernare şi să nu tai niciodată.

Sunt voci care spun că Tudorel Toader are propria agendă şi că toate acţiunile sale sunt calculate conform acestei agende. Nu ştiu dacă este aşa sau nu dar, cu siguranţă, lucrurile s-au schimbat în justiţie de când a venit Tudorel Toader. Iar acesta nu poate să facă totul de unul singur.

PSD îl poate schimba din funcţie pe Tudorel Toader, dar ce pune în loc? În plus, preşedintele Klaus Iohannis abia aşteaptă mişcarea PSD pentru a se opune unei alte nominalizări.
Dacă PSD vrea să-i ridice mingea la fileu lui Iohannis, ăsta e un moment bun. În rest, fără Toader la justiţie, PSD îşi pierde o parte din busolă!

ANALIZĂ! Cum stau favoriţii momentului la prezidenţiale


SCURTE CONCLUZII:

  • Analiza foloseşte date publicate de CURS în 2018 şi la începutul lui 2019
  • Preşedintele Klaus Iohannis se menţine în marja unui procent de 40%, cu tendinţă de creştere în urma poziţionării conflictuale faţă de PSD
  • Călin Popescu Tăriceanu se află pe un trend uşor descendent, explicabil prin asocierea acestuia cu guvernarea, dar şi din cauza instalării unei etichete negative de „etern candidat la prezidenţiale”.
  • Liviu Dragnea, atât de contestat, creşte uşor dar sigur, tendinţa fiind de a-l depăşi pe Tăriceanu la intenţia de vot. Dragnea va schimba strategia în perioada următoare, va merge prin ţară, va comunica mai mult, lucru care se va simţi şi în sondaje.
  • Dacian Cioloş pierde teren, lucru ştiut de acesta în momentul în care a decis să se agaţe de USR pentru europarlamentare. Alianţa cu USR este un fel de colac de salvare pentru Cioloş, care nu putea confirma de poziţia de şef al unui partid care practic nu exista.

ÎNCEPE CAMPANIA! Replici incredibile între Dragnea şi Ponta

LIVIU DRAGNEA: „Nu cred că aici în Caraș acel partid care este construit, gândit și conceput de securiști, așa cum a fost conceput și alt partid. Au încercat orice cu noi, să mă închidă, să mă amenințe, mi-au presat copiii și îi amenință în continuare, nu a ținut. Și-au dat seama că nu merge numai din interior și au descoperit niște acoperiți, care au început să devină dintr-o dată supărați. (…) Să revenim la băieții din partid care au devenit dintr-o dată supărați. Eu le transmit ceva, până acum au zburdat, au postat, noi nu ne-am ocupat de ei. O să ne ocupăm de ei. O să vorbim despre câți masoni sunt în acel partid, câți securiști, ce afaceri se învârt, și despre vedetele care se urcă pe niște liste și despre foști prim-miniștri care acum sunt plus, minus. Românii vor să știe adevărul”.

VICTOR PONTA: „Noi suntem alături şi împreună cu oamenii (Dragnea ne înjură pentru asta – şi rămâne cu hoţii, analfabeţii şi securiştii lui)! (…) Este un moment al adevărului: Dragnea şi gaşca lui de mafioţi nu se mai ascund şi nu mai au teamă – anunţă că “se ocupă el de noi” / ieri noi am fost pe stradă alături de oameni – el a mers câţiva paşi la Reşiţa şi a văzut cătuşele / frica l-a făcut să spună în sfârşit adevărul; iar noi îi aducem aminte Mafiotului înţelepciunea românească “de ce îţi e frică nu scapi”!

NU UITĂ ȘI NU IARTĂ! Dragnea îl atacă dur pe Iohannis

Președintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat la Reșița că nu a găsit nici măcar o acţiune sau un gest al preşedintelui Klaus Iohannis, în patru ani de mandat, care să fi ajutat România şi pe români, precizând că şeful statului nu a făcut altceva decât să să blocheze Guvernul.

„Domnul Iohannis. Ce a făcut patru ani? Este o întrebare atât de simplă, ce a făcut acest om cât a fost preşedinte? Eu m-am gândit. Nu am găsit un lucru, o acţiune, un gest care să fi ajutat România sau pe români”, a declarat Dragnea.

„În schimb, am văzut că e deasupra legii. E de notorietate sunt documente cu case mătrăşite. Dă socoteală? Nu. A blocat acest Guvern de câte ori a putut. Cum să fii, ce suflet să ai să blochezi bugetul României numai gândindu-te că 4 milioane de copii trebuiau să aibă de ieri alocaţia mărită? Cum poţi să fii atât de rău? Nu vrea să facem investiţii. A blocat numirea unor miniştri luni de zile. Unii au spus – de ce nu aţi declanşat suspendarea? Pentru că nu mai vreau un scandal în ţară. Se pare un obiectiv ar fi ca acest om nu mai trebuie să fie preşedinte. E un obiectiv foarte important. Pe ce pune mâna strică. Nu vorbeşte România de bine în afară, pentru că nu poate”, a completat Dragnea.

UE ÎŞI MERITĂ SOARTA! Kovesi câştigă în Comisia LIBE

Votul din Comisia LIBE pare clar. Laura Codruţa Kovesi a obţinut 26 de voturi, faţă de cele 22 ale candidatului francez. În acest moment, Kovesi devine favorită în mod clar să preia şefia Parchetului European.
Pentru mulţi pare a fi o surpriză, dar lucrurile erau previzibile.

1. Postul de şef al Parchetului European nu a apărut întâmplător. S-a lucrat foarte mult pentru înfiinţarea acestei megastructuri europene, iar atunci când s-au purtat discuţii despre cine ar fi cel mai îndreptăţit să conducă instituţia, Kovesi era deja în cărţi. Mai pe scurt, POSTUL A FOST CREAT PENTRU KOVESI!

2. Despre plecarea Laurei Codruţa Kovesi la Bruxelles se vorbeşte încă de pe vremea când la Palatul Victoria era premier Victor Ponta. Încă de atunci se lucrează la strategia ca fosta şefă a DNA să ajungă într-un post-cheie în Uniunea Europeană.

3. Comisia LIBE este, de fapt, „comisia Macovei”. Chiar dacă preşedintele comisiei, Claude Moraes, este un politician echilibrat, care evită să intre în tot felul de jocuri politice, Comisia LIBE este controlată de Monica Macovei şi apropiaţii săi.

4. Kovesi în fruntea Parchetului European este doar începutul pentru ceea ce urmează în unele ţări ale Uniunii Europene. Vor urma abuzuri, anchete trucate, probe falsificate, dosare făcute pe baza unor denunţuri mincinoase. Este reţeta care se va aplica de data aceasta pe plan european şi nimeni altcineva decât Laura Codruţa Kovesi nu putea să conducă o astfel de structură de forţă!

UNIUNEA EUROPEANĂ ÎŞI MERITĂ SOARTA!