MENIU

Totul e calculat: DĂNCILĂ NU PICĂ!

S-a discutat foarte mult în ultima vreme despre şansele de reuşită ale moţiunii de cenzură împotriva Guvernului condus de Viorica Dăncilă. S-au făcut calcule, alianţe, transferuri politice de la un partid la altul, totul în speranţa aparentă că acest Guvern va pica în Parlament. Aşa se întâmplă de fiecare dată când se depune o moţiune de cenzură şi ni se aduce aminte că e nevoie de 233 de voturi pentru ca Guvernul să pice. Greu de crezut că se vor strânge aceste voturi, mai ales că jocurile politice la nivel înalt şi în laboratoarele mai mult sau mai puţin transparente se fac astfel încât acest Guvern să rămână în funcţie cel puţin până la alegerile prezidenţiale.

  1. Preşedintele Klaus Iohannis nu are niciun interes ca acest Guvern, pe care îl atacă zi de zi, să pice. E un calcul politic simplu: de ce să îl dobori pe cel pe care îl ataci şi de pe urma căruia câştigi puncte electorale? De ce să o schimbe Klaus Iohannis pe Viorica Dăncilă cu un alt premier care va fi asociat până la prezidenţiale cu imaginea actualului şef al statului? S-a mai întâmplat aşa în 2015 când Iohannis l-a numit pe Cioloş premier, iar după un an PSD a câştigat alegerile parlamentare cu 45%.
  2. PNL trebuie să facă aşa cum doreşte Klaus Iohannis. Poate că liberalii ar fi dispuşi să preia guvernarea de la PSD-ALDE, dar asta nu este pe placul preşedintelui Iohannis, care nu îşi poate permite ca un Guvern liberal să organizeze alegerile prezidenţiale, ţinând cont de probleme majore de organizare care se vor ivi şi la acest scrutin. Klaus Iohannis are nevoie tot de „ţapul ispăşitor” numit Guvernul Dăncilă pentru a da vina pentru probleme inerente care vor apărea în ziua alegerilor. În plus, preşedintele Iohannis nu îşi doreşte să deconteze cele câteva luni de guvernare cu un liberal pe scaunul de la Palatul Victoria.
  3. USR nu are niciun interes să intre acum la guvernare. Partidul condus de Dan Barna nu are de ce să trimită miniştri în viitorul Guvern pentru o perioadă atât de scurtă, mai ales că la prezidenţiale îl vor înfrunta chiar pe Klaus Iohannis. Pentru USR e mul mai simplu să stai pe margine, să ţipi, să acuzi şi să repeţi nişte sloganuri împotriva celor aflaţi la guvernare. Reţeta a funcţionat perfect la europarlamentare şi cel mai probabil o vor aplica şi la prezidenţiale.
  4. Pro România nu riscă să dispară înainte de a exista. Partidul condus de Victor Ponta este un pion important la moţiunea de cenzură, dar nu e pregătit şi nu îşi doreşte să intre acum la guvernare. Eventual pot face un joc punctual al preşedintelui Klaus Iohannis, care ar putea lua în calcul un Guvern de tranziţie pe o perioadă determinată, condus de om propus de Pro România. Aici este însă o problemă. Victor Ponta l-ar vrea pe Sorin Câmpeanu, pentru că un Mihai Tudose instalat din nou la Palatul Victoria este un pericol chiar pentru Victor Ponta la conducerea propriului partid.
  5. PSD trage cu dinţii de guvernare. Social-democraţii au în continuare un număr însemnat de parlamentari care nu au niciun interes să pice actualul Guvern. Sunt oameni care cel mai probabil nu vor mai prinde un al doilea mandat de parlamentar şi, în consecinţă, vor dori stabilitate până în 2020 când vor fi alegerile generale.

Aşa arată tabloul legat de moţiunea de cenzură, care este un simplu instrument politic folosit pentru a atinge nişte obiective. Lucrurile sunt ceva mai complexe decât simple negocieri sau transferuri politice de moment. NIMENI NU ÎŞI DOREŞTE CA ACEST GUVERN SĂ CADĂ! Cu atât mai mult cei care se umflă în pene şi anunţă că sunt pregătiţi să se instaleze la Palatul Victoria.

BOMBA LUI DRAGNEA DIN SEARA ALEGERILOR – 3 scenarii care schimbă România

Liviu Dragnea s-a hotărât! Duminică seara, imediat după anunţarea primelor estimări legate de votul la europarlamentare şi referendum, va face marele anunţ. Nimeni nu ştie care este decizia iar asta generează foarte multe speculaţii şi controverse.

Decizia lui Dragnea este o ecuaţie cu multe necunoscute şi trebuie ţinut cont de contextul politic şi juridic. Nu este întâmplător că liderul PSD a ales seara de duminică pentru a face marele anunţ. Se aşteaptă rezultatele estimative de la europarlamentare şi referendum, iar a doua zi e foarte posibil să vină şi sentinţa de la Înalta Curte. În ciuda acestor necunoscute, Liviu Dragnea a luat deja decizia. Sunt cel puţin trei scenarii legate de decizie:

1. DRAGNEA CANDIDEAZĂ LA PREZIDENŢIALE
Pare să fie scenariul mult aşteptat de membrii PSD, dar dacă Liviu Dragnea va face acest anunţ înseamnă că are informaţii potrivit cărora instanţa de judecată îl va achita a doua zi. Pentru a putea candida, Dragnea nu trebuie să primească nici măcar o condamnare cu suspendare.

2. DRAGNEA NU CANDIDEAZĂ ŞI ÎL SUSŢINE PE TĂRICEANU
Este un scenariu luat deja în calcul şi asta presupune că preşedintele PSD nu ştie ce decizie vine de la Înalta Curte. Liviu Dragnea este un politician pragmatic, care măsoară de două ori înainte de a tăia. Nu este exclus să meargă pe anunţul că PSD îl va susţine pe Călin Popescu Tăriceanu la prezidenţiale, în ciuda orgoliilor din PSD, singurul şi marele obiectiv politic fiind înfrângerea lui Klaus Iohannis.

3. DRAGNEA SE RETRAGE DE LA ŞEFIA PSD
Este cel mai surprinzător scenariu, dar care va arunca în aer scena politică. Totul este calculat, iar dacă liderul PSD va face acest anunţ înseamnă că are în vedere toate consecinţele unui astfel de gest. Nu este exclus ca social-democraţii să fie conduşi o perioadă de un grup de lideri, sub forma unei conduceri colective, până la următorul congres. Liviu Dragnea este conştient că o retragere a sa de la conducerea partidului va avea consecinţe majore, dar nici nu poate pune partidul într-o situaţie extrem de dificilă în cazul unei condamnări.

Totul se joacă până duminică seară. Există însă o certitudine, faptul că PSD va câştiga europarlamentarele, dar nu este suficient pentru ca Liviu Dragnea să îşi anunţe candidatura la prezidenţiale. Ziua de luni este mai importantă decât seara de duminică!

Europarlamentarele, ultima carte pentru Klaus Iohannis

Ultimele săptămâni ne arată un preşedinte Klaus Iohannis extrem de activ pe scena politică, semn că rezultatul de la scrutinul pentru Parlamentul European, împreună cu rezultatul de la referendum, sunt vitale pentru viitorul său politic. Din anumite puncte de vedere, rezultatul europarlamentarelor este mai important decât ce se va întâmpla cu referendumul, care e clar că fost o manevră electorală ieftină în încercarea de a aduce la vot un plus de votanţi anti-PSD. Iar o manevră ieftină va avea consecinţe la fel de ieftine, fiind greu de crezut că oamenii care în mod tradiţional nu votează PSD se vor înghesui la urne, motivaţi decisiv de cele două întrebări absolut irelevante şi formulate destul de alambicat.

Preşedintele Klaus Iohannis ştie deja că mişcarea cu referendumul în aceeaşi zi cu europarlamentarele se îndreaptă deja către un eşec şi caută soluţii pentru a ieşi din situaţia neplăcută generată chiar de la Cotroceni. În condiţiile unui eşec la referendum, Klaus Iohannis îşi joacă ultima carte pentru a intra în cursa prezidenţială cu prima şansă, iar europarlamentarele pot fi o asemenea carte. Aşa se explică prezenţa preşedintelui Iohannis la mitingurile PNL, şeful statului sperând într-un rezultat bun din partea liberalilor.

Un eşec al PNL la europarlamentare va fi şi un eşec pentru Klaus Iohannis, care nu poate să se lanseze în cursa prezidenţială pentru un nou mandat alături şi susţinut oficial de un partid care nu ia la europarlamentare un scor de minim 26-27% din voturi. Este puţin oricum, dar orice scor obţinut de PNL sub 25% este un dezastru în primul rând pentru Iohannis.

Nu este exclus ca în cazul unui rezultat slab obţinut de liberali să asistăm la schimbări majore în zona opoziţiei politice, care să meargă de la schimbarea lui Ludovic Orban de la conducerea PNL până la o renunţare a lui Klaus Iohannis de a mai candida, dacă se va ajunge la concluzia că este atât de plafonat încât nu poate obţine un nou mandat la Palatul Cotroceni. Sunt atât de mari interesele interne, dar mai ales externe, ca PSD nu dea viitorul preşedintele al României, încât nu se va risca, mergând cu Iohannis drept candidat. 

Nici scorul obţinut de USR-PLUS nu trebuie ignorat, dar nu este foarte sigur că preşedintele Iohannis se va putea baza pe această structură politică în perspectiva prezidenţialelor. Este destul de probabil ca USR-PLUS să aibă propriul candidat la prezidenţiale şi abia în turul doi să meargă pe susţinerea lui Iohannis, dacă va rămâne candidat.

Tot un eşec major pentru Klaus Iohannis va fi şi un scor de peste 35% obţinut de PSD, indiferent de ce va face PNL. Dacă şi după întreaga operaţiune, coordonată de Iohannis şi alte structuri, prin care PSD şi Liviu Dragnea sunt demonizaţi, social democraţii vor obţine un rezultat mult mai mare decât ne este livrat de sondajele de opinie, atunci actualul preşedinte al României are o mare vină că nu a reuşit să facă din PSD un partid care să nu mai câştige lejer în alegeri. Nu este suficient să izolezi PSD pe plan extern, chiar dacă în acest caz operaţiunea aproape că a reuşit.

Ca să învingi PSD trebuie să o faci la urnele de vot din România, nu organizând summit-uri fastuoase, dar artificiale şi în niciun caz spunând că liderii PSD sunt hoţi şi penali, iar electoratul lor, extrem de disciplinat, este urât şi sărac.

Lazăr, agentul electoral al PSD

Încă nu a început oficial campania electorală pentru alegerile europarlamentare, dar PSD beneficiază deja de un ajutor nesperat venit chiar de unde se aştepta cel mai puţin. Majoritatea liderilor PSD fie au fost urmăriţi penal, fie au condamnări în diferite dosare, fie au fost chemaţi la o „discuţie” de către procurori. Ajutorul nesperat pentru PSD în prag de campanie electorală vine chiar de la şeful procurorilor din România.

Cu fiecare zi în care Augustin Lazăr refuză să demisioneze şi are apariţii penibile în mass-media, PSD câştigă puncte electorale fără să facă mari eforturi. Tăcerea suspectă, dar uşor de înţeles, a preşedintelui Klaus Iohannis în cazul lui Augustin Lazăr nu face decât să ajute PSD. Nici măcar referendumul susţinut şi promovat destul de agresiv de Iohannis şi aliaţii politici nu poate să acopere scandalul legat de trecutul tenebros al procurorului Lazăr.

Cum să vii şi să promovezi un referendum pe teme de justiţie când tu, în calitate de şef al statului, te faci că nu vezi pe cine susţii în cea mai înaltă funcţie a Parchetului General? La fel a făcut Klaus Iohannis şi în cazul Laurei Codruţa Kovesi, dar acum lucrurile sunt parcă şi mai grave.

În fiecare zi apar mărturii ale oamenilor care au trecut prin calvarul puşcăriilor comuniste, care povestesc cât de important era rolul lui Augustin Lazăr în acele vremuri şi cât rău a făcut personajul ajuns efemer dar nu întâmplător în funcţia de Procuror General al României.

Fiecare zi în care Augustin Lazăr rămâne în fruntea Parchetului este o dramă pentru imaginea României, o pierdere pentru capitalul electoral al preşedintelui Iohannis şi un câştig gratuit pentru PSD, care şi-a găsit un agent electoral perfect.

ANALIZĂ! Klaus Iohannis joacă ultima carte

Prima parte a anului electoral 2019 ne arată un Klaus Iohannis mult mai activ decât a fost în toţi cei 5 ani de mandat, în care a preferat o atitudine destul de pasivă şi, de cele mai multe ori, a reacţionat la diverse evenimente. Sunt puţine situaţii în acest mandat, în care Iohannis să fi venit cu iniţiative prin care să marcheze puncte electorale decisive.

Principalul obiectiv al mandatului de preşedinte al lui Klaus Iohannis a fost şi rămâne obţinerea unui al doilea mandat. Lucrurile sunt clare din acest punct de vedere. Nici nu mai contează ce a fost în aceşti 5 ani. Contează doar ca actualul preşedinte să mai rămână încă un mandat la Palatul Cotroceni.

Klaus Iohannis şi-a început mandatul cocoţat pe un val de simpatie de care nu a ştiut prea bine să profite. A avut un moment, după nenorocirea de la Colectiv, în care a preluat iniţiativa politică, dar a eşuat lamentabil venind cu Guvernul tehnocrat condus de Dacian Cioloş. Acesta este marele eşec al mandatului preşedintelui Iohannis, care a dus şi la o victorie istorică a PSD la alegerile parlamentare de la sfârşitul lui 2016.

În ultimii 2 ani, Klaus Iohannis nu a mai reuşit să iasă în evidenţă prin iniţiative politice majore. Sugestiv pentru cei 5 ani de mandat pentru Klaus Iohannis este că acesta a evitat să iasă în mass-media cu un interviu adevărat la una din marile televiziuni de ştiri din România. Este un mare semn de slăbiciune pentru Klaus Iohannis.

Singura sa strategie este să se poziţioneze împotriva PSD, să critice şi să blocheze tot ce vine de la Guvern. Cam puţin pentru a obţine încă un mandat.

Acum a apărut chestiunea referendumului, care nu vine ca o iniţiativă din partea Palatului Cotroceni. Marele merit pentru referendumul pe teme de justiţie îl are USR, împreună cu #Rezist. Preşedintele Iohannis nu a făcut decât să se alăture iniţiativei, sfătuit probabil că este ultima şansă să fie reales la prezidenţiale. Aşa se explică ultimele ieşiri ale preşedintelui Iohannis, care are însă o mare problemă.

Pe de o parte, Iohannis trebuie să dea satisfacţie USR/#Rezist, care deja au început să mârâie că nu mai este nevoie să fie consultat din nou Parlamentul pentru tema referendumului.

Pe de altă parte, Klaus Iohannis, deşi e candidatul oficial al PNL la prezidenţiale, nu pare să se bucure de sprijinul total al aleşilor locali liberali, care au simţit apropierea acestuia mai degrabă de USR şi Cioloş.

În aceste condiţii, de eşecul/succesul referendumului va depinde în mare parte un nou mandat de preşedinte pentru Klaus Iohannis.

Iohannis, atacat dur de la vârful CSM

Preşedintele CSM, judecătorul Lia Savonea, lansează un atac extrem de dur la adresa preşedintelui Klaus Iohannis, în urma consultărilor de la Cotroceni pe tema situaţiei din justiţiei.

„Apel public al Președintelui Consiliului Superior al Magistraturii pentru respectarea independenței justiției

În calitate de Președinte al Consiliului Superior al Magistraturii și în considerarea principiului cooperării loiale între puterile statului, în data de 27.03.2019 am dat curs invitației Președintelui României de a participa la o întâlnire pe tema situației actuale din sistemul judiciar, întâlnire ce a avut loc la Palatul Cotroceni.

Temeiul invitației Președintelui României a vizat „modificările recente și succesive aduse legilor justiției, ce au generat reacții atât în plan intern, cât și european”, iar, în deschiderea întâlnirii, a precizat că acţionează ca mediator la această dezbatere. Cu toate acestea, a rezultat că dispoziţiile art. 80 alin. 2 teza finală din Constituția României, ce prevăd că „Președintele exercită funcția de mediere între puterile statului”, ar fi determinat, cu necesitate, o altă configurare a cadrului întâlnirii, iar nu doar între instituţiile din cadrul autorităţii judecătoreşti, asociaţiile profesionale ale magistraţilor şi ONG-uri.

Dezbaterea propusă pentru ziua de ieri nu rezolvă problemele justiţiei care sunt complexe, recurente și constante în timp, iar cadrul în care întâlnirea a avut loc nu era cel menit să realizeze acest deziderat, ci dimpotrivă, față de momentul ales, respectiv în campanie electorală, există riscul ca justiția să fie folosită în scop politic. Resping categoric asocierea imaginii justiției cu activitatea politică, precum și orice încercare de a fi utilizate nevoile justiției în scop politic.

Procedând în această modalitate sunt subminate autoritatea și rolul constituțional al Consiliului Superior al Magistraturii, organism ce reprezintă cadrul legitim de dezbatere a problemelor și nevoilor justiției de către reprezentanții magistraților, cu participarea asociațiilor profesionale ale magistraților ori a magistraților în mod individual.

În calitate de Președinte al Consiliului Superior al Magistraturii subliniez că în conformitate cu dispozițiile art. 133 alin. 1 și art. 134 alin. 4 din Constituția României, Consiliul Superior al Magistraturii este autoritatea care îndeplinește atribuțiile constituționale și legale de garant al independenței justiției și reamintesc înalților reprezentanți ai statului că respectarea principiului separației puterilor în stat și al cooperării loiale impune, înainte de toate, respect reciproc și responsabilitate.

PREVIZIBIL! După Olguţa Vasilescu, Mircea Drăghici își retrage și el candidatura

Deputatul PSD, Mircea Drăghici, a anunţat că îşi retrage candidatura pentru portofoliul Transporturi, în condiţiile în care preşedintele Klaus Iohannis nu a dat niciun răspuns în legătură cu nominalizarea sa în funcţie.

„Am luat decizia de a-mi retrage candidatura pentru funcţia de Ministru al Transporturilor. Cred cu tărie că lucrurile importante se fac nu doar cu viziune, muncă şi perseverenţă, dar şi cu sacrificii. Am fost dintotdeauna şi voi rămâne un om de echipă şi vreau să mulţumesc tuturor colegilor din CEx pentru încredere şi susţinere”, a scris Mircea Drăghici pe Facebook.
Anunţul lui Drăghici vine după ce Lia Olguţa Vasilescu şi-a retras marţi candidatura pentru funcţia de vicepremier şi ministru al Dezvoltării, precizând că a luat decizia în urma unei discuţii cu preşedintele PSD, Liviu Dragnea,