MENIU

Cazul CARACAL răstoarnă calculele pentru PREZIDENŢIALE

România are în acest an alegeri prezidenţiale. Fie vom avea un nou preşedinte, fie actualul şef al statului mai câştigă un mandat de cinci la Palatul Cotroceni. Lucrurile sunt pe cale să se schimbe radical după nenorocirea de Caracal.

Nimic nu va mai fi ca înainte de Caracal. Totul este în mişcare şi în schimbare, iar calculele pentru prezidenţiale au toate şansele să fie date peste cap. De la Colectiv nu a mai fost atât de multă emoţie în societate, iar politicienii trebuie să ţină cont de asta. Cine nu va face asta va fi măturat de electorat.

Cine va ştii să gestioneze cel mai bine momentul Caracal va ieşi învingător la prezidenţiale. Unii au încercat să se urce pe valul de frustrare şi nemulţumire, dar au greşit. E cazul liderului USR, care a dovedit că mai are mult de învăţat în politică. E la început de drum, mai are timp, dar să spui că dacă erai preşedintele ţării cazul Caracal nu exista e deja mult prea mult. Oricum, Dan Barna pare să fi înţeles gafa şi a dispărut puţin din peisajul politic.

Teoretic, ceea ce s-a întâmplat la Caracal, felul în care s-a intervenit, întreaga bulibăşeală instituţională, ar trebui să o deconteze cei care se află la guvernare. Aşa s-a întâmplat şi în cazul Colectiv. Doar că situaţia acum este puţin schimbată. Preşedintele Klaus Iohannis nu poate fi asociat în mod direct cu felul în care s-a intervenit la Caracal, dar este totuşi şef al statului în ultimii cinci ani. Teoretic, Iohannis este omul cel mai puternic şi mai influent în această ţară care, prin reprezentanţii ei în funcţii publice (procurori, poliţie, STS, operatori 112), a eşuat în salvarea unei tinere care, în mod miraculos, a apucat să sune după ajutor.

Toţi cei care sunt în funcţii publice sunt responsabili de ceea ce s-a întâmplat la Caracal. Este revoltător cum unii din opoziţie au încercat şi încă încearcă să-l extragă pe Klaus Iohannis din povestea nefastă de la Caracal. Nu poţi să te mândreşti că eşti preşedintele unei ţări doar atunci când se întâmplă evenimente pozitive. Klaus Iohannis nu poate fi desprins de cazul Caracal, pentru că este şeful statului în care s-a petrecut nenorocirea.

În privinţa PSD, cazul Caracal nu poate aduce nimic bun. Vorbim despre un partid aflat la guvernare, care controlează o parte a instituţiilor de forţă prin reprezentanţii politici instalaţi acolo. De parcă nu era suficient ce s-a întâmplat cu Liviu Dragnea, cazul Caracal nu poate aduce puncte electorale PSD, indiferent ce ar face şi pe cine ar mai schimba din funcţii.

Aparent, povestea tristă de la Caracal îi avantajează pe cei care nu au mai fost la guvernare, care ar putea beneficia şi de voturilor unor nehotărâţi sau care nu au mai votat până acum. Este clar că la nivelul societăţii s-a acumulat o imensă nemulţumire, chiar furie pe alocuri, faţă de cei care sunt plătiţi să ne protejeze, să ne salveze şi să ne dea acea speranţă că dacă ai nevoie de ajutor te poţi baza pe autorităţi. În cazul Caracal, aceste autorităţi au eşuat lamentabil, iar decontul va veni la alegerile prezidenţiale. Vom avea surprize majore!!!

Marea dilemă a lui Iohannis şi rolul noului PSD

Rezultatele alegerilor europarlamentare şi condamnarea cu executare a liderului PSD, Liviu Dragnea, au dat peste cap toate calculele politice legate de prezidenţiale. Dacă înainte de europarlamentare şi referendum favoriţi pentru a intra în turul doi la prezidenţiale erau, pe de o parte, Klaus Iohannis şi, pe de altă parte, unul din cei doi reprezentanţi ai coaliţiei aflate la guvernare, Călin Popescu Tăriceanu sau Liviu Dragnea, lucrurile s-au schimbat radical.

Preşedintele Iohannis rămâne favorit să intre în turul doi al prezidenţialelor, dar nu mai este atât de sigur că va lupta cu Tăriceanu sau candidatul desemnat de PSD. Alianţa USR-PLUS vine puternic pe turnantă şi nu pare dispusă să facă vreun compromis în faţa lui Klaus Iohannis. Fie că va candida Dan Barna sau Dacian Cioloş, candidatul USR-PLUS are şanse mari să intre în finală cu actualul preşedinte al României iar din acel moment se poate întâmpla orice.

Klaus Iohannis ştie toate aceste lucruri şi are în prezent o mare dilemă: cum să gestioneze relaţia cu noul PSD astfel încât să îşi maximizeze şansele de a obţine un al doilea mandat la Palatul Cotroceni. Preşedintele Iohannis şi-a construit imaginea atacând şi devenind principalul adversar al Guvernului. Situaţia s-a schimbat puţin după condamnarea lui Liviu Dragnea. Nu spun că Iohannis nu mai este adversarul noului PSD, dar între cele două palate s-au deschis nişte uşi prin care se colaborează. Pe de o parte, preşedintele Iohannis trebuie să-şi păstreze şi în timp să-şi radicalizeze din nou poziţia anti-PSD, dar pe de altă parte nu este exclus să se folosească de PSD în bătălia cu USR-PLUS. Este o dilemă politică în care se află preşedintele României, pentru că lucrurile sunt simple: Klaus Iohannis nu poate câştiga prezidenţialele doar cu voturile PNL.

În ciuda campaniei uriaşe de demonizare a lui Liviu Dragnea, PSD a luat 22% la europarlamentare. Este un scor important în condiţiile date, este un electorat semnificativ care nu poate fi ignorat. Problema lui Iohannis este că aceste peste 2 milioane de voturi nu au fost neapărat pentru PSD ci, mai degrabă, pentru Liviu Dragnea. Sigur că foarte mulţi votanţi tradiţionali ai PSD nu au venit deloc la vot sau au votat cu partidul lui Victor Ponta, tocmai pentru că nu s-au identificat cu acţiunile politice radicale ale lui Liviu Dragnea din ultima vreme.

Lucrurile vor deveni mai clare după ce noul PSD îşi va desemna candidatul la prezidenţiale. Atunci va fi momentul în care o parte din dilema politică în care se află Klaus Iohannis se va lămuri. Politica este arta compromisului şi nu ar trebui să mire pe nimeni dacă actualul preşedinte ia în calcul un eventual aranjament politic cu noua conducere a PSD, pentru că pericolul reprezentat de ascensiunea USR-PLUS este foarte mare, iar rezultatul de la europarlamentare este doar începutul a ceea ce va urma pe scena politică.

PS: Am folosit de mai multe ori sintagma „noul PSD” pentru că noua conducere a partidului face eforturi uriaşe pentru a ne arăta că vorbim despre un cu totul alt Partid Social Democrat!!!

Lazăr, agentul electoral al PSD

Încă nu a început oficial campania electorală pentru alegerile europarlamentare, dar PSD beneficiază deja de un ajutor nesperat venit chiar de unde se aştepta cel mai puţin. Majoritatea liderilor PSD fie au fost urmăriţi penal, fie au condamnări în diferite dosare, fie au fost chemaţi la o „discuţie” de către procurori. Ajutorul nesperat pentru PSD în prag de campanie electorală vine chiar de la şeful procurorilor din România.

Cu fiecare zi în care Augustin Lazăr refuză să demisioneze şi are apariţii penibile în mass-media, PSD câştigă puncte electorale fără să facă mari eforturi. Tăcerea suspectă, dar uşor de înţeles, a preşedintelui Klaus Iohannis în cazul lui Augustin Lazăr nu face decât să ajute PSD. Nici măcar referendumul susţinut şi promovat destul de agresiv de Iohannis şi aliaţii politici nu poate să acopere scandalul legat de trecutul tenebros al procurorului Lazăr.

Cum să vii şi să promovezi un referendum pe teme de justiţie când tu, în calitate de şef al statului, te faci că nu vezi pe cine susţii în cea mai înaltă funcţie a Parchetului General? La fel a făcut Klaus Iohannis şi în cazul Laurei Codruţa Kovesi, dar acum lucrurile sunt parcă şi mai grave.

În fiecare zi apar mărturii ale oamenilor care au trecut prin calvarul puşcăriilor comuniste, care povestesc cât de important era rolul lui Augustin Lazăr în acele vremuri şi cât rău a făcut personajul ajuns efemer dar nu întâmplător în funcţia de Procuror General al României.

Fiecare zi în care Augustin Lazăr rămâne în fruntea Parchetului este o dramă pentru imaginea României, o pierdere pentru capitalul electoral al preşedintelui Iohannis şi un câştig gratuit pentru PSD, care şi-a găsit un agent electoral perfect.

ANALIZĂ ELECTORALĂ! Lista europarlamentarilor din România care intră în Parlamentul European

Prezenta simulare electorală privind lista europarlamentarilor din România care vor prinde un loc în Parlamentul European are la bază câteva criterii:

  • o prezenţă la vot de minim 30%
  • îndeplinirea pragului electoral de 5%
  • ultimele sondaje de opinie la nivel naţional

PSD – 11-12 europarlamentari

  1. Rovana Plumb
  2. Carmen Avram
  3. Claudiu Manda
  4. Chris Terhes
  5. Dan Nica
  6. Maria Grapini
  7. Tudor Ciuhodaru
  8. Dragoş Benea
  9. Victor Negrescu
  10. Andi Cristea
  11. Natalia Intotero
  12. Gabriela Zoană

PNL – 7-8 europarlamentari

  1. Rareş Bogdan
  2. Mircea Hava
  3. Siegfried Mureşan
  4. Vasile Blaga
  5. Adina Vălean
  6. Daniel Buda
  7. Dan Motreanu
  8. Gheorghe Falcă

USR-PLUS – 4-5 europarlamentari

  1. Dacian Cioloş
  2. Cristian Ghinea
  3. Dragoş Pîslaru
  4. Clotilde Armand
  5. Dragoş Tudorache

ALDE – 3-4 europarlamentari

  1. Norica Nicolai
  2. Daniel Barbu
  3. Renate Weber
  4. Ovidiu Silaghi

UDMR – 1-2 europarlamentari

  1. Iuliu Winkler
  2. Vincze Lorant

PRO România – 1-2 europarlamentari

  1. Victor Ponta
  2. Corina Creţu

PMP – 1 europarlamentar

  1. Traian Băsescu

PS! Simularea nu ia în calcul posibila redistribuire a mandatelor!

Dragnea şi PSD nu-şi permit să-l mazilească din funcţie pe Tudorel Toader

Intenţia PSD de a-l schimba din funcţia de ministru al Justiţiei pe Tudorel Toader este văzută de foarte multă lume ca un act sinucigaş, având în vedere că ministrul Tudorel are o imagine foarte bună, iar activitatea sa la minister este apreciată. Pare însă că nu e de ajuns pentru o parte a conducerii PSD în frunte cu liderul Liviu Dragnea.

Îşi permite PSD să-l schimbe pe Tudorel Toader?

La prima vedere, calculele celor din Kiseleff sunt destul de simple: îl remaniază pe Toader sau îl forţează să demisioneze, iar în paralel vor acoperi evenimentul cu o perdea de fum, astfel încât să nu se vorbească doar despre Tudorel Toader. Este metoda clasică de a distrage atenţia de la ceva ce nu te avantajează.
Pentru că este evident că schimbarea lui Toader nu aduce, pe termen scurt, puncte electorale PSD. Până una-alta, Tudorel Toader a făcut deranj mare în interiorul sistemului de justiţie. Faptul că Laura Codruţa Kovesi nu mai este la şefia DNA i se datorează lui Tudorel Toader. Iar asta ştie chiar şi Liviu Dragnea. Toate modificările la legile justiţiei care, după cum se vede, deranjează o parte a magistraţilor, sunt asumate şi promovate de Tudorel Toader. S-a încercat şi înlăturarea lui Augustin Lazăr de la conducerea Parchetului General, dar nu este vina lui Toader că Lazăr încă este la butoane.
Poate că ministrul Tudorel Toader are ritmul său de a lucra şi de a lua decizii, dar aşa ne-a obişnuit: măsoară de două ori şi taie o singură dată. E mai bine aşa, decât să măsori de când eşti la guvernare şi să nu tai niciodată.

Sunt voci care spun că Tudorel Toader are propria agendă şi că toate acţiunile sale sunt calculate conform acestei agende. Nu ştiu dacă este aşa sau nu dar, cu siguranţă, lucrurile s-au schimbat în justiţie de când a venit Tudorel Toader. Iar acesta nu poate să facă totul de unul singur.

PSD îl poate schimba din funcţie pe Tudorel Toader, dar ce pune în loc? În plus, preşedintele Klaus Iohannis abia aşteaptă mişcarea PSD pentru a se opune unei alte nominalizări.
Dacă PSD vrea să-i ridice mingea la fileu lui Iohannis, ăsta e un moment bun. În rest, fără Toader la justiţie, PSD îşi pierde o parte din busolă!

ANALIZĂ! Marele pericol pentru PSD

Dacă stai de vorbă cu cel mai înfocat simpatizat al PSD va spune cu siguranţă că acest partid, de când este la guvernare în „era Dragnea”, a avut două mari realizări: a majorat pensiile şi salariile, crescând astfel nivelul de trai al oamenilor şi s-a luptat cu abuzurile din sistemul de justiţie.

Este însă suficient pentru PSD ca să obţină un scor bun la viitoarele alegeri? Cred că nu şi voi încerca să argumentez.

Primul test major la care va fi supus PSD este legat de europarlamentare unde, în funcţie de participarea la vot, social-democraţii speră să obţină 35-40% din voturi. Orice scor sub aceste procente este un eşec.

Nu contestă nimeni că măsurile de creştere a nivelului de trai, prin majorări de pensii şi salarii, nu sunt bune. La fel, bătălia care se dă în continuare pentru stoparea abuzurilor din justiţie este foarte importantă şi trebuie mers până la capăt. Dar lucrurile sunt mult mai complicate.

Ca să măreşti pensii şi salarii ai nevoie de bani mai mulţi la buget. Este evident că PSD nu a reuşit să facă rost de aceşti bani printr-o restructurare eficientă a tot ce înseamnă administraţie publică. Lucrurile au rămas la fel şi nici nu sunt speranţe că se va întâmpla ceva în perioada următoare. În aceste condiţii, PSD a pus ochii pe mediul privat şi de aici au început problemele.

„Taxa pe lăcomie” nu este o invenţie a PSD. În Uniunea Europeană se vorbeşte de multă vreme despre felul în care mari companii fac profituri uriaşe dar le scot peste graniţe.

Prin apariţia acestei taxe, social-democraţii şi-au pus în cap cele mai influente corporaţii care funcţionează în România: bănci, petrol şi gaze, zona de hypermarket. Sunt cele trei domenii care vor face mari probleme PSD, iar acest lucru se va simţi la europarlamentare.

Concret, să vedem ce s-a întâmplat imediat după apariţia „taxei pe lăcomie”:
ZONA BANCARĂ
– Euro creşte, indicele ROBOR creşte – ratele românilor sunt mai mari
ZONA ENERGETICĂ
– Carburanţii s-au scumpit, energia electrică şi gazele naturale se scumpesc
ZONA DE HYPERMARKET
– Preţurile la alimente au crescut binişor în ultimele două luni

Acesta este răspunsul dat de mediul privat îndrăznelii PSD de a majora impozitarea. Băncile se gândesc aşa: românul îşi va achita ratele, altfel îl executăm. La fel benzinarul: are, nu are bani, românul trebuie să bage benzină/motorină. Cât despre alimente, poţi trăi fără să mănânci?

Pentru marile corporaţii lucrurile sunt extrem de simple şi de cinice: „statul ne suprataxează, noi luăm mai mulţi bani de la populaţie”.
Evident că este şi un calcul electoral: nu contează că PSD şi Dragnea au majorat pensiile şi salariile. Toată această creştere a nivelului de trai se evaporă prin majorarea preţurilor şi a ratelor bancare.

Întrebarea este pe cine va înjura electoratul: pe privatul care scumpeşte, sau pe cel care e la guvernare? Acesta este MARELE PERICOL PENTRU PSD!

DRAGNEA DESCHIDE MULT PREA MULTE FRONTURI DE LUPTĂ

În ultimii ani, preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a devenit un lider politic cu autoritate în interiorul partidului, iar după alegerile parlamentare de la sfârşitul lui 2016 a părut tot mai clar că este omul care are ultima decizie în privinţa guvernării.
Se spun multe lucruri despre Liviu Dragnea, că este dictator, că se consultă doar cu 2-3 oameni atunci când ia decizii majore, că a transformat marele PSD într-o proprietate personală, că toate deciziile pe care le ia au legătură cu faptul că vrea să scape de puşcărie Mă opresc aici din enumerare. Greu de spus cât adevăr este în ceea ce am enumerat. Cert este că tocmai această atitudine de lider autoritar l-a făcut pe Dragnea să-şi facă foarte mulţi duşmani şi, în consecinţă, să deschidă foarte multe fronturi de luptă, atât în afara partidului, cât şi în interiorul său.
Liviu Dragnea s-a certat cu Victor Ponta. Au urmat apoi cele două eşecuri cu Sorin Grindeanu şi Mihai Tudose la Palatul Victoria. Nu este clar nici acum de ce şi cum s-a ajuns să îi nominalizeze pentru funcţia de prim-ministru. A urmat conflictul cu Gabriela Firea, care este departe de a se fi încheiat. La ultima şedinţă a Comitetului Executiv, Marian Oprişan a aruncat piatra în direcţia lui Liviu Dragnea. Nici cu Niculae Bădălău sau cu Paul Stănescu nu există o relaţie prea bună.
Sunt mult prea multe fronturi de luptă în interiorul PSD, iar Liviu Dragnea trebuie să facă faţă şi războaielor externe: disputa cu preşedintele Klaus Iohannis şi acea parte a sistemului paralel care încă mai funcţionează, dar şi relaţia îngheţată cu actuala conducere a Comisiei Europene. De conflictele cu prestatarii #Rezist nu are rost să mai amintesc.
Dar ce se întâmplă când deschizi sau eşti nevoit să participi la atât de multe fronturi de luptă? Există riscul major ca liderul PSD să nu mai poată face faţă atâtor bătălii şi să cedeze sau să negocieze.
Se pot spune multe despre Liviu Dragnea, dar nu că nu ar fi un politician abil. Totul este calculat şi pare că Dragnea merge la risc: TOTUL SAU NIMIC!

SCANDAL ÎN JUSTIŢIE! PSD răspunde dur Comisiei Europene

PSD a reacţionat la anunţul Comisiei Europene privind eventualitatea unei OUG privind completele de cinci, atenţionând că drepturile omului nu sunt opţionale şi că în 2009 statul român a dispus o justă reabilitare în privinţa condamnărilor politice din timpul regimului comunist.

”Apreciem faptul că reprezentanţii Comisiei Europene s-au exprimat faţă de eventualitatea unei OUG privind completele ilegale de la Înalta Curte.
Amintim însă că abuzurile împotriva drepturilor omului nu pot fi trecute cu vederea în niciun stat european. La fel cum condamnările politice de dinainte de 1989 nu au putut fi ignorate şi au fost abolite de România democratică, tot aşa nu putem rămâne indiferenţi când trei decenii mai târziu vedem că drepturile omului au fost din nou încălcate.
În orice stat membru al Uniunii Europene, precum Germania, Olanda, Italia sau Franţa, dacă s-ar fi constatat că au existat procese conduse de complete nelegale sau condamnări pe baza unor protocoale secrete ilegale, cei condamnaţi ar fi fost imediat exoneraţi.
Aceasta pentru că drepturile omului nu sunt opţionale, ci reprezintă coloana vertebrală a Uniunii Europene”, se arată într-o postare de pe pagina de Facebook a social-democraţilor.

PSD aminteşte de Legea 221/2009 privind condamnările politice din timpul regimului comunist, potrivit căreia „toate efectele hotărârilor judecătoreşti de condamnare cu caracter politic (…) sunt înlăturate de drept” (Art. 2).

”Păstrând proporţiile, principiul este acelaşi: dreptul unor cetăţeni la un proces corect şi legal a fost încălcat, iar în 2009 statul român a dispus o justă reabilitare. Diferenţa e că atunci nimeni nu a contestat legea la Curtea Constituţională că ar acţiona retroactiv, nimeni nu a pârât România la Bruxelles că a fost atacată independenţa justiţiei şi statul de drept sau că se încalcă principiul separaţiilor puterilor în stat şi nimeni nu a obiectat că printr-o lege se intervenea asupra unor hotărâri judecătoreşti rămase definitive. Ce facem azi cu drepturile omului? Mai ţinem cont de ele sau le punem între paranteze?”, se mai arată în postarea PSD.

Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Christian Wigand, a transmis recent că este important ca deciziile judiciare care au devenit definitive să nu mai poată fi contestate şi că respectarea deciziilor definitive este o componentă esenţială a statului de drept.