MENIU

Marea dilemă a lui Iohannis şi rolul noului PSD

Rezultatele alegerilor europarlamentare şi condamnarea cu executare a liderului PSD, Liviu Dragnea, au dat peste cap toate calculele politice legate de prezidenţiale. Dacă înainte de europarlamentare şi referendum favoriţi pentru a intra în turul doi la prezidenţiale erau, pe de o parte, Klaus Iohannis şi, pe de altă parte, unul din cei doi reprezentanţi ai coaliţiei aflate la guvernare, Călin Popescu Tăriceanu sau Liviu Dragnea, lucrurile s-au schimbat radical.

Preşedintele Iohannis rămâne favorit să intre în turul doi al prezidenţialelor, dar nu mai este atât de sigur că va lupta cu Tăriceanu sau candidatul desemnat de PSD. Alianţa USR-PLUS vine puternic pe turnantă şi nu pare dispusă să facă vreun compromis în faţa lui Klaus Iohannis. Fie că va candida Dan Barna sau Dacian Cioloş, candidatul USR-PLUS are şanse mari să intre în finală cu actualul preşedinte al României iar din acel moment se poate întâmpla orice.

Klaus Iohannis ştie toate aceste lucruri şi are în prezent o mare dilemă: cum să gestioneze relaţia cu noul PSD astfel încât să îşi maximizeze şansele de a obţine un al doilea mandat la Palatul Cotroceni. Preşedintele Iohannis şi-a construit imaginea atacând şi devenind principalul adversar al Guvernului. Situaţia s-a schimbat puţin după condamnarea lui Liviu Dragnea. Nu spun că Iohannis nu mai este adversarul noului PSD, dar între cele două palate s-au deschis nişte uşi prin care se colaborează. Pe de o parte, preşedintele Iohannis trebuie să-şi păstreze şi în timp să-şi radicalizeze din nou poziţia anti-PSD, dar pe de altă parte nu este exclus să se folosească de PSD în bătălia cu USR-PLUS. Este o dilemă politică în care se află preşedintele României, pentru că lucrurile sunt simple: Klaus Iohannis nu poate câştiga prezidenţialele doar cu voturile PNL.

În ciuda campaniei uriaşe de demonizare a lui Liviu Dragnea, PSD a luat 22% la europarlamentare. Este un scor important în condiţiile date, este un electorat semnificativ care nu poate fi ignorat. Problema lui Iohannis este că aceste peste 2 milioane de voturi nu au fost neapărat pentru PSD ci, mai degrabă, pentru Liviu Dragnea. Sigur că foarte mulţi votanţi tradiţionali ai PSD nu au venit deloc la vot sau au votat cu partidul lui Victor Ponta, tocmai pentru că nu s-au identificat cu acţiunile politice radicale ale lui Liviu Dragnea din ultima vreme.

Lucrurile vor deveni mai clare după ce noul PSD îşi va desemna candidatul la prezidenţiale. Atunci va fi momentul în care o parte din dilema politică în care se află Klaus Iohannis se va lămuri. Politica este arta compromisului şi nu ar trebui să mire pe nimeni dacă actualul preşedinte ia în calcul un eventual aranjament politic cu noua conducere a PSD, pentru că pericolul reprezentat de ascensiunea USR-PLUS este foarte mare, iar rezultatul de la europarlamentare este doar începutul a ceea ce va urma pe scena politică.

PS: Am folosit de mai multe ori sintagma „noul PSD” pentru că noua conducere a partidului face eforturi uriaşe pentru a ne arăta că vorbim despre un cu totul alt Partid Social Democrat!!!

ANALIZĂ ELECTORALĂ! Lista europarlamentarilor din România care intră în Parlamentul European

Prezenta simulare electorală privind lista europarlamentarilor din România care vor prinde un loc în Parlamentul European are la bază câteva criterii:

  • o prezenţă la vot de minim 30%
  • îndeplinirea pragului electoral de 5%
  • ultimele sondaje de opinie la nivel naţional

PSD – 11-12 europarlamentari

  1. Rovana Plumb
  2. Carmen Avram
  3. Claudiu Manda
  4. Chris Terhes
  5. Dan Nica
  6. Maria Grapini
  7. Tudor Ciuhodaru
  8. Dragoş Benea
  9. Victor Negrescu
  10. Andi Cristea
  11. Natalia Intotero
  12. Gabriela Zoană

PNL – 7-8 europarlamentari

  1. Rareş Bogdan
  2. Mircea Hava
  3. Siegfried Mureşan
  4. Vasile Blaga
  5. Adina Vălean
  6. Daniel Buda
  7. Dan Motreanu
  8. Gheorghe Falcă

USR-PLUS – 4-5 europarlamentari

  1. Dacian Cioloş
  2. Cristian Ghinea
  3. Dragoş Pîslaru
  4. Clotilde Armand
  5. Dragoş Tudorache

ALDE – 3-4 europarlamentari

  1. Norica Nicolai
  2. Daniel Barbu
  3. Renate Weber
  4. Ovidiu Silaghi

UDMR – 1-2 europarlamentari

  1. Iuliu Winkler
  2. Vincze Lorant

PRO România – 1-2 europarlamentari

  1. Victor Ponta
  2. Corina Creţu

PMP – 1 europarlamentar

  1. Traian Băsescu

PS! Simularea nu ia în calcul posibila redistribuire a mandatelor!

ANALIZĂ! Iohannis, sfâşiat între PNL şi USR-Cioloş

Preşedintele Klaus Iohannis îşi joacă una din ultimele cărţi în cursa pentru obţinerea unui nou mandat la Cotroceni. A fi sau a nu fi referendum pe justiţie în ziua europarlamentarilor e marea miză la care se lucrează în laboratoarele celor care îl mai vor pe Iohannis încă cinci ani în fruntea statului român.

Lucrurile nu sunt deloc simple pentru Klaus Iohannis, care trebuie să spună clar dacă vom avea referendum în ziua europarlamentarelor sau e doar o discuţie pentru a testa piaţa şi reacţiile politice. Deşi este candidatul oficial la prezidenţiale din partea PNL, iniţiativa lui Iohannis nu este văzută prea bine în rândurile liberalilor, care şi-au făcut un calcul simplu. Tema referendumului nu avantajează PNL, ci mai degrabă USR şi zona #Rezist. Inclusiv Klaus Iohannis ştie acest lucru şi nu vrea să-i supere nici pe unii, nici pe ceilalţi.

Preşedintele Klaus Iohannis are nevoie de maşina de vot a PNL, formată din primari şi structuri teritoriale, mult mai bine organizate decât USR-Cioloş. În acelaşi timp, Iohannis ştie că există un electorat de dreapta care de obicei nu vine la vot decât în momente emoţionale puternice. Ăsta e electoratul de tip USR-Cioloş-#Rezist.

Klaus Iohannis este prins la mijloc în acest moment şi, cel mai probabil, vor urma negocieri în trei pentru a se ajunge la un numitor comun. Nu este exclus să vedem o alianţă pre-electorală între PNL şi USR-Cioloş, deşi animozităţile între cele două tabere sunt foarte mari. Iohannis poate fi mediator la viitoarele negocieri, pentru că are nevoie de ambele electorate.

Pe fond, a face referendum pe o temă populistă cum este justiţia exact în ziua unui scrutin electoral e o încercare de manipulare, prin care se doreşte păcălirea celor care vin la vot. Cei care au astfel de iniţiative nu înţeleg că totul se va întoarce împotriva clasei politice, iar prezenţa la vot va fi şi mai redusă în viitorul apropiat. Oamenii nu pot fi păcăliţi la infinit!