Conducerea Muzeului Judeţean Argeş a hotărât să restricţioneze accesul către Cetatea Poenari, după ce în zonă au fost observaţi urşi.
Potrivit informaţiile transmise de Biroul de presă al Consiliului Judeţean Argeş reiese că doi angajaţi ai muzeului, care îşi desfăşoară activitatea la cetate, au observat urşii şi au anunţat conducerea instituţiei. Din cauza pericolului existent, cetatea a fost închisă, iar zona este monitorizată de jandarmi şi silvicultori, sub coordonarea Instituţiei Prefectului Argeş.
VIRAL! Papa Francisc refuză să-i fie sărutat inelul papal
Boeing a finalizat reprogramarea software a avioanelor 737 MAX
Producătorul american de avioane Boeing a anunţat că a reprogramat un soft al aeronavelor 737 MAX, pentru a preveni ca date eronate să declanşeze un sistem anti-blocare. Problema a fost criticată în urma a două prăbuşiri cu botul în jos a unor avioane de acest tip, într-un interval de cinci luni.
Boeing a mai anunţat că sistemul anti-blocaj, despre care se crede că a forţat orientarea în jos a botului avionului în cel puţin unul dintre accidente, cel produs în octombrie 2018 în Indonezia, va acţiona în acest fel numai o dată pe eveniment, după depistarea unei probleme, dând astfel piloţilor un control mai mare. În plus, sistemul va fi dezactivat dacă doi senzori care măsoară date de zbor esenţiale vor oferi informaţii foarte diferite.
Iohannis, atacat dur de la vârful CSM
Preşedintele CSM, judecătorul Lia Savonea, lansează un atac extrem de dur la adresa preşedintelui Klaus Iohannis, în urma consultărilor de la Cotroceni pe tema situaţiei din justiţiei.
„Apel public al Președintelui Consiliului Superior al Magistraturii pentru respectarea independenței justiției
În calitate de Președinte al Consiliului Superior al Magistraturii și în considerarea principiului cooperării loiale între puterile statului, în data de 27.03.2019 am dat curs invitației Președintelui României de a participa la o întâlnire pe tema situației actuale din sistemul judiciar, întâlnire ce a avut loc la Palatul Cotroceni.
Temeiul invitației Președintelui României a vizat „modificările recente și succesive aduse legilor justiției, ce au generat reacții atât în plan intern, cât și european”, iar, în deschiderea întâlnirii, a precizat că acţionează ca mediator la această dezbatere. Cu toate acestea, a rezultat că dispoziţiile art. 80 alin. 2 teza finală din Constituția României, ce prevăd că „Președintele exercită funcția de mediere între puterile statului”, ar fi determinat, cu necesitate, o altă configurare a cadrului întâlnirii, iar nu doar între instituţiile din cadrul autorităţii judecătoreşti, asociaţiile profesionale ale magistraţilor şi ONG-uri.
Dezbaterea propusă pentru ziua de ieri nu rezolvă problemele justiţiei care sunt complexe, recurente și constante în timp, iar cadrul în care întâlnirea a avut loc nu era cel menit să realizeze acest deziderat, ci dimpotrivă, față de momentul ales, respectiv în campanie electorală, există riscul ca justiția să fie folosită în scop politic. Resping categoric asocierea imaginii justiției cu activitatea politică, precum și orice încercare de a fi utilizate nevoile justiției în scop politic.
Procedând în această modalitate sunt subminate autoritatea și rolul constituțional al Consiliului Superior al Magistraturii, organism ce reprezintă cadrul legitim de dezbatere a problemelor și nevoilor justiției de către reprezentanții magistraților, cu participarea asociațiilor profesionale ale magistraților ori a magistraților în mod individual.
În calitate de Președinte al Consiliului Superior al Magistraturii subliniez că în conformitate cu dispozițiile art. 133 alin. 1 și art. 134 alin. 4 din Constituția României, Consiliul Superior al Magistraturii este autoritatea care îndeplinește atribuțiile constituționale și legale de garant al independenței justiției și reamintesc înalților reprezentanți ai statului că respectarea principiului separației puterilor în stat și al cooperării loiale impune, înainte de toate, respect reciproc și responsabilitate.
Kovesi, din nou în faţa anchetatorilor
Laura Codruţa Kovesi a fost audiată, din nou, la Secţia specială de investigare a magistraţilor. Fostului procuror-şef DNA i-au fost deschise două dosare de către procurorii acestei structuri, cel referitor la aducerea în ţară a lui Nicolae Popa şi cel privindu-i pe procurorii DNA Ploieşti.
Secţia de investigare a infracţiunilor din Justiţie i-a deschis un prim dosar Laurei Codruţa Kovesi în decembrie 2018, după ce fostul deputat Sebastian Ghiţă a acuzat-o că i-ar fi cerut bani pentru plata avionului cu care urma să fie adus în ţară Nicolae Popa din Indonezia, în 2011. Laura Codruţa Kovesi era la acea vreme procuror general al României, iar Nicolae Popa fusese definitiv condamnat la 10 ani şi 4 luni de închisoare în dosarul FNI. În această cauză, fostul procuror-şef DNA este urmărit penal pentru luare de mită, mărturie mincinoasă şi abuz în serviciu. Procurorul de caz al acestei cauze este Adina Florea.
ANALIZĂ ELECTORALĂ! Lista europarlamentarilor din România care intră în Parlamentul European
Prezenta simulare electorală privind lista europarlamentarilor din România care vor prinde un loc în Parlamentul European are la bază câteva criterii:
- o prezenţă la vot de minim 30%
- îndeplinirea pragului electoral de 5%
- ultimele sondaje de opinie la nivel naţional
PSD – 11-12 europarlamentari
- Rovana Plumb
- Carmen Avram
- Claudiu Manda
- Chris Terhes
- Dan Nica
- Maria Grapini
- Tudor Ciuhodaru
- Dragoş Benea
- Victor Negrescu
- Andi Cristea
- Natalia Intotero
- Gabriela Zoană
PNL – 7-8 europarlamentari
- Rareş Bogdan
- Mircea Hava
- Siegfried Mureşan
- Vasile Blaga
- Adina Vălean
- Daniel Buda
- Dan Motreanu
- Gheorghe Falcă
USR-PLUS – 4-5 europarlamentari
- Dacian Cioloş
- Cristian Ghinea
- Dragoş Pîslaru
- Clotilde Armand
- Dragoş Tudorache
ALDE – 3-4 europarlamentari
- Norica Nicolai
- Daniel Barbu
- Renate Weber
- Ovidiu Silaghi
UDMR – 1-2 europarlamentari
- Iuliu Winkler
- Vincze Lorant
PRO România – 1-2 europarlamentari
- Victor Ponta
- Corina Creţu
PMP – 1 europarlamentar
- Traian Băsescu
PS! Simularea nu ia în calcul posibila redistribuire a mandatelor!
ANALIZĂ! Iohannis, sfâşiat între PNL şi USR-Cioloş
Preşedintele Klaus Iohannis îşi joacă una din ultimele cărţi în cursa pentru obţinerea unui nou mandat la Cotroceni. A fi sau a nu fi referendum pe justiţie în ziua europarlamentarilor e marea miză la care se lucrează în laboratoarele celor care îl mai vor pe Iohannis încă cinci ani în fruntea statului român.
Lucrurile nu sunt deloc simple pentru Klaus Iohannis, care trebuie să spună clar dacă vom avea referendum în ziua europarlamentarelor sau e doar o discuţie pentru a testa piaţa şi reacţiile politice. Deşi este candidatul oficial la prezidenţiale din partea PNL, iniţiativa lui Iohannis nu este văzută prea bine în rândurile liberalilor, care şi-au făcut un calcul simplu. Tema referendumului nu avantajează PNL, ci mai degrabă USR şi zona #Rezist. Inclusiv Klaus Iohannis ştie acest lucru şi nu vrea să-i supere nici pe unii, nici pe ceilalţi.
Preşedintele Klaus Iohannis are nevoie de maşina de vot a PNL, formată din primari şi structuri teritoriale, mult mai bine organizate decât USR-Cioloş. În acelaşi timp, Iohannis ştie că există un electorat de dreapta care de obicei nu vine la vot decât în momente emoţionale puternice. Ăsta e electoratul de tip USR-Cioloş-#Rezist.
Klaus Iohannis este prins la mijloc în acest moment şi, cel mai probabil, vor urma negocieri în trei pentru a se ajunge la un numitor comun. Nu este exclus să vedem o alianţă pre-electorală între PNL şi USR-Cioloş, deşi animozităţile între cele două tabere sunt foarte mari. Iohannis poate fi mediator la viitoarele negocieri, pentru că are nevoie de ambele electorate.
Pe fond, a face referendum pe o temă populistă cum este justiţia exact în ziua unui scrutin electoral e o încercare de manipulare, prin care se doreşte păcălirea celor care vin la vot. Cei care au astfel de iniţiative nu înţeleg că totul se va întoarce împotriva clasei politice, iar prezenţa la vot va fi şi mai redusă în viitorul apropiat. Oamenii nu pot fi păcăliţi la infinit!
ANALIZĂ! Cum stau favoriţii la prezidenţiale în Bucureşti
- Analiza comparativă are la bază datele furnizate de CURS în urma celor două studii de tip OMNIBUS în Bucureşti în două perioade distincte, octombrie-noiembrie 2018, respectiv februarie-martie 2019.
- CĂLIN POPESCU TĂRICEANU se află printre favoriţii cerţi ai electoratului bucureştean, care de obicei votează cu dreapta eşicherului politic. Tăriceanu reuşeşte să se menţină pe primul loc în Bucureşti, deşi nu şi-a anunţat oficial candidatura la prezidenţiale.
- KLAUS IOHANNIS pare în revenire de formă în Capitală şi culege roadele confruntării cu Guvernul şi liderii PSD. Actualul preşedinte rămâne un candidat de forţă, cel puţin în Bucureşti, în ciuda criticilor care spun că reacţionează greu şi nu se implică mai mult în viaţa politică.
- LIVIU DRAGNEA este pe un trend descendent în Bucureşti, lucru explicabil perfect în urma scandalului cu Gabriela Firea. În general, situaţia de la PSD Bucureşti este confuză, certurile dintre liderii PSD locali fiind la ordinea zilei. Se pare că Dragnea a înţeles că pierde Bucureştiul dacă nu îngroapă securea războiului cu Gabriela Firea.
- DACIAN CIOLOŞ creşte în Bucureşti, o posibilă explicaţie fiind alianţa USR-PLUS, care l-a propulsat drept unul din cei doi lideri ai noii formaţiuni. Problema lui Cioloş este că pe acelaşi culoar electoral de favorabilitate se află Călin Popescu Tăriceanu şi Klaus Iohannis, candidaţi mult mai puternici decât Cioloş.
- VICTOR PONTA pierde teren în Capitală, în ciuda încercărilor acestuia de a captura o parte din electoratul PSD. Fostul premier nu înţelege că nu este suficient să înregimentezi foşti membri PSD şi să dai cu pietre în Liviu Dragnea. Ponta trebuie să facă mai mult, dar opţiunile sale par limitate în prezent.
VIDEO! LIVIU DRAGNEA, ÎNTRE APRECIERE ŞI DEMONIZARE
Liviu Dragnea, liderul celui mai mare partid din România, considerat drept cel mai influent politician al momentului, se află în centrul unei adevărate campanii care îmbină toate elementele manipulării politice.
Preşedintele PSD, despre care se spune că este omul care conduce de fapt România, este contestat de adversarii politici şi apreciat de propriul partid.
După alegerile parlamentare din decembrie 2016, Liviu Dragnea se află în centrul unei adevărate campanii, prin care se doreşte crearea unei imagini negative. Se spune despre Liviu Dragnea că este dictator, că ia decizii de unul singur sau se consultă cu doi-trei oameni apropiaţi, că este răzbunător cu cei care îi contestă. Despre problemele penale nici nu mai are rost să amintim. Totul pare să fie făcut ca la manual.
Multe din aspectele teoretice se regăsesc şi în practică, în special în ultimii 3 ani şi îl vizează direct pe liderul PSD.
Nu spun că se încearcă demonizarea lui Liviu Dragnea, dar tehnici de demonizare se aplică în mod real.
Din moment ce un un popor este supus prelucrării ideologice şi psihologice cu scopul de a i se cultiva ura faţă de un „duşman”, acel popor începe să gândească conform unei matrice simple „noi” vs. „ei”.
Tot ce vine de la „ai noştri” – e bine, tot ce vine de la „ai lor” – e rău. Aşa se ajunge foarte uşor la fanatismul de grup, care se exprimă simplu şi superficial: nu există adevăruri, există un singur „adevăr”.
Întrebarea este: mai poate fi scoasă demonizarea din politica românească?
Dragnea şi PSD nu-şi permit să-l mazilească din funcţie pe Tudorel Toader
Intenţia PSD de a-l schimba din funcţia de ministru al Justiţiei pe Tudorel Toader este văzută de foarte multă lume ca un act sinucigaş, având în vedere că ministrul Tudorel are o imagine foarte bună, iar activitatea sa la minister este apreciată. Pare însă că nu e de ajuns pentru o parte a conducerii PSD în frunte cu liderul Liviu Dragnea.
Îşi permite PSD să-l schimbe pe Tudorel Toader?
La prima vedere, calculele celor din Kiseleff sunt destul de simple: îl remaniază pe Toader sau îl forţează să demisioneze, iar în paralel vor acoperi evenimentul cu o perdea de fum, astfel încât să nu se vorbească doar despre Tudorel Toader. Este metoda clasică de a distrage atenţia de la ceva ce nu te avantajează.
Pentru că este evident că schimbarea lui Toader nu aduce, pe termen scurt, puncte electorale PSD. Până una-alta, Tudorel Toader a făcut deranj mare în interiorul sistemului de justiţie. Faptul că Laura Codruţa Kovesi nu mai este la şefia DNA i se datorează lui Tudorel Toader. Iar asta ştie chiar şi Liviu Dragnea. Toate modificările la legile justiţiei care, după cum se vede, deranjează o parte a magistraţilor, sunt asumate şi promovate de Tudorel Toader. S-a încercat şi înlăturarea lui Augustin Lazăr de la conducerea Parchetului General, dar nu este vina lui Toader că Lazăr încă este la butoane.
Poate că ministrul Tudorel Toader are ritmul său de a lucra şi de a lua decizii, dar aşa ne-a obişnuit: măsoară de două ori şi taie o singură dată. E mai bine aşa, decât să măsori de când eşti la guvernare şi să nu tai niciodată.
Sunt voci care spun că Tudorel Toader are propria agendă şi că toate acţiunile sale sunt calculate conform acestei agende. Nu ştiu dacă este aşa sau nu dar, cu siguranţă, lucrurile s-au schimbat în justiţie de când a venit Tudorel Toader. Iar acesta nu poate să facă totul de unul singur.
PSD îl poate schimba din funcţie pe Tudorel Toader, dar ce pune în loc? În plus, preşedintele Klaus Iohannis abia aşteaptă mişcarea PSD pentru a se opune unei alte nominalizări.
Dacă PSD vrea să-i ridice mingea la fileu lui Iohannis, ăsta e un moment bun. În rest, fără Toader la justiţie, PSD îşi pierde o parte din busolă!