Fostul premier PSD, Mihai Tudose, şterge pe jos cu omul care l-a propus în funcţia de la Palatul Victoria.
Liviu Dragnea – paria Europei! A crezut că poate să păcălească în continuare pe toată lumea, dar a reușit doar să se…
Publicată de Mihai Tudose pe Sâmbătă, 23 februarie 2019
E bine să ne reamintim ce spunea Liviu Dragnea despre Mihai Tudose. A avut sau nu Tudose DUBLĂ COMANDĂ?
Read more
Vicepreşedintele PSD, Lia Olguţa Vasilescu se căsătoreşte civil cu vicepreşedintele Senatului, Claudiu Manda, ceremonia urmând să fie oficiată de primarul Craiovei, Mihail Genoiu.
După cununia oficiată în Sala Mare a Primăriei va urma o petrecere într-un local din zona centrală a municipiului Craiova.
Pe 30 martie, Lia Olguţa Vasilescu şi Claudiu Manda se vor cununa religios, urmând ca petrecerea să aibă loc într-un cort special amenajat pentru astfel de evenimente.
Lia Olguţa Vasilescu şi Claudiu Manda au fiecare câte un copil din căsniciile anterioare.
Liderul venezuelean, Nicolas Maduro, angajat într-o adevărată probă de forţă cu opozantul său, a anunţat că întrerupe relaţiile diplomatice cu Columbia, de unde liderul opoziţiei, Juan Guaido, încearcă să introducă ajutoare umanitare în ţara sa.
”Am hotărât să întrerup relaţiile politice şi diplomatice cu Guvernul fascist al Columbiei, ai cărei ambaador şi consuli au 24 de ore (la dispoziţie) să părăsească Venezuela. Afară, oligarhi!”, a declarat Maduro în faţa susţinătorilor săi, la Caracas.
Maduro a făcut anunţul în timp ce liderul opoziţiei, Juan Guaido, a lansat un efort în vederea introducerii unor ajutoare internaţionale în Venezuela de la Cucuta, în Columbia.
Președintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu a declarat, la Cluj-Napoca, în discursul rostit la Congresul UDMR, pe care l-a început în limba maghiară, că românii şi maghiarii trebuie să arate că sunt cetăţeni ai Europei şi reuşesc împreună să realizeze reconcilierea dintre cele două state.
Tăriceanu a precizar că prezenţa sa la Congresul UDMR are rolul de a-i convinge pe maghiarii din România că sunt cetăţeni cu drepturi depline ai României.
Președintele PSD, Liviu Dragnea, participă la Congresul Partidului Socialiștilor Europeni. Acolo va da nas în nas cu Frans Timmermans, candidatul socialiștilor europeni la funcţia de președinte al Comisiei Europene. Va fi foarte interesant, Timmermans fiind unul din marii critici de la Bruxelles ai Guvernului României și, se spune, un apropiat al miliardarului George Soros.
Discursul lui Dragnea poate fi urmărit aici:
http://www.facebook.com/PES.PSE/
Poate e interesant de revăzut ce spunea Frans Timmermans despre protestatarii #Rezist :
În ultimii ani, preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a devenit un lider politic cu autoritate în interiorul partidului, iar după alegerile parlamentare de la sfârşitul lui 2016 a părut tot mai clar că este omul care are ultima decizie în privinţa guvernării.
Se spun multe lucruri despre Liviu Dragnea, că este dictator, că se consultă doar cu 2-3 oameni atunci când ia decizii majore, că a transformat marele PSD într-o proprietate personală, că toate deciziile pe care le ia au legătură cu faptul că vrea să scape de puşcărie Mă opresc aici din enumerare. Greu de spus cât adevăr este în ceea ce am enumerat. Cert este că tocmai această atitudine de lider autoritar l-a făcut pe Dragnea să-şi facă foarte mulţi duşmani şi, în consecinţă, să deschidă foarte multe fronturi de luptă, atât în afara partidului, cât şi în interiorul său.
Liviu Dragnea s-a certat cu Victor Ponta. Au urmat apoi cele două eşecuri cu Sorin Grindeanu şi Mihai Tudose la Palatul Victoria. Nu este clar nici acum de ce şi cum s-a ajuns să îi nominalizeze pentru funcţia de prim-ministru. A urmat conflictul cu Gabriela Firea, care este departe de a se fi încheiat. La ultima şedinţă a Comitetului Executiv, Marian Oprişan a aruncat piatra în direcţia lui Liviu Dragnea. Nici cu Niculae Bădălău sau cu Paul Stănescu nu există o relaţie prea bună.
Sunt mult prea multe fronturi de luptă în interiorul PSD, iar Liviu Dragnea trebuie să facă faţă şi războaielor externe: disputa cu preşedintele Klaus Iohannis şi acea parte a sistemului paralel care încă mai funcţionează, dar şi relaţia îngheţată cu actuala conducere a Comisiei Europene. De conflictele cu prestatarii #Rezist nu are rost să mai amintesc.
Dar ce se întâmplă când deschizi sau eşti nevoit să participi la atât de multe fronturi de luptă? Există riscul major ca liderul PSD să nu mai poată face faţă atâtor bătălii şi să cedeze sau să negocieze.
Se pot spune multe despre Liviu Dragnea, dar nu că nu ar fi un politician abil. Totul este calculat şi pare că Dragnea merge la risc: TOTUL SAU NIMIC!
Discuţiile tot mai aprinse din ultima vreme pe tema OUG 114, aşa-zisa „taxă pe lăcomie”, scot în evidenţă poziţiile ferme ale celor doi parteneri ai coaliţiei de guvernare. Avem, pe de o parte, ALDE prin Călin Popescu Tăriceanu, Varujan Vosganian, Daniel Chiţoiu, Andrei Gerea, Toma Petcu şi, pe de altă parte, Liviu Dragnea, Darius Vâlcov, Eugen Teodorovici. Se observă o retorică ceva mai echilibrată la premierul Viorica Dăncilă, care preferă să lase o uşă deschisă partenerilor de la ALDE.
Lucrurile în privinţa celebrei ordonanţe sunt simple la prima vedere, dar extrem de complicate la o analiză mai profundă.
Liviu Dragnea a dat semnalul bătăliei împotriva multinaţionalelor pe 17 decembrie 2018, cu ocazia Consiliului Naţional PSD. Discursul de atunci al liderului social-democrat nu a lăsat loc de îndoială: multinaţionalele cu precădere din zona energiei, bancară, telecomunicaţii, hypermarket au fost luate la ochi de şeful PSD, care susţine că aceste companii fac profituri uriaşe în România, dar scot aceste profituri către ţările de origine. Soluţia a fost simplă: SUPRATAXAREA!
Dar de unde vine această radicalizare a preşedintelui PSD la adresa multinaţionalelor? Pe lângă argumentele economice şi financiare, care pot fi analizate de specialişti, Liviu Dragnea, cel mai probabil, se bazează pe informaţii potrivit cărora multinaţionalele au susţinut şi încă o fac, într-un fel sau altul, protestele de stradă împotriva Guvernului.
Pe poziţii radical opuse se află cei de la ALDE, care au pus beţe în roate şi la Legea Offshore, acolo unde PSD dorea o impozitare mult mai drastică a operatorilor care extrag gaze din Marea Neagră. La fel ca în cazul „taxei pe lăcomie”, argumentul suprem folosit de ALDE şi Călin Popescu Tăriceanu a fost faptul că vor fi afectate investiţiile.
Sensibilitatea preşedintelui ALDE faţă de zona multinaţionalelor din energie este ceva mai veche, scandalul din 2008 legat de concesionarea unor perimetre din Marea Neagră către Sterling Resources fiind un exemplu foarte bun în acest sens.
Şi zona bancară pare să fie susţinută puternic de reprezentanţii ALDE. Un exemplu concret a fost participarea, destul de surprinzătoare, a preşedintelui Senatului la audierea guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, la Comisia economică, prezidată de senatorul Daniel Zamfir. Nu spun că Tăriceanu a fost de partea lui Isărescu, dar cred că audierea ar fi fost „altfel” fără participarea liderului ALDE.
Este evident că, la vârful celor două partide, PSD şi ALDE, există dispute majore vis-a-vis de felul în care ar trebui să se relaţioneze cu multinaţionalele. Fie Liviu Dragnea va ceda în faţa ALDE de dragul menţinerii coaliţiei, fie va merge înainte fără ALDE, dar riscul să piardă guvernarea este foarte mare. Nu cred în varianta susţinerii unui guvern minoritar!
Direcţia de Sănătate Publică a verificat zece clinici private din Capitală, după ce apărut în spaţiul public cazul falsului chirurg italian Matteo Politi, iar în urma acţiunii, o unitate a fost închisă, activitatea pentru trei a fost suspendată, fiind aplicate şi amenzi în valoare de 72.200 lei.
„Direcţia de Sănătate Publică din Bucureşti a anunţat Ministerul Sănătăţii că a verificat 10 unităţi sanitare private din municipiul Bucureşti, ca urmare a apariţiei în mass-media a informaţiilor privind activitatea falsului medic Matteo Politi/Matthew în aceste structuri, dar şi a informaţiilor primite la numărul de telefon pus la dispoziţie. Conform raportului preliminar, inspectorii DSPMB au decis închiderea uneia dintre aceste clinici medicale, au emis decizii de suspendate a activităţii pentru alte 3 clinici medicale şi au aplicat sancţini contravenţionale în valoare de 72 200 de lei”, se arată într-un comunicat al Ministerului Sănătăţii.
Potrivit aceleiaşi surse, inspectorii sanitari au constatat că în cazul a două dintre adresele la care figurau clinici medicale nu se desfăşura activitate medicală, una dintre unităţi fiind în reamenajare, iar în cadrul celeilalte desfăşurându-se activităţi de import-export (comerţ cu ridicata de produse farmaceutice).
